Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Alexandru Rafila consideră că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar trebui să fie dezbătut în Parlament şi să reflecte nevoile de servicii de sănătate din România.

"Am trecut printr-o experienţă proastă în ceea ce priveşte eşecul programului de screening al cancerului de col uterin. Doar 12% din femeile din România au reuşit să fie screenate în decurs de şase ani. Un eşec răsunător aş spune. (...) Am avut anul trecut 1.805 femei care au murit de cancer de col uterin. Este clar că aici lucrurile ar trebui să se mişte şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ar trebui să fie naţional - cred că ar trebui dezbătut şi în Parlamentul României. Cred că se pot găsi interlocutori de la toate partidele politice, ar trebui să fie un plan al României, nu un plan neapărat al Guvernului actual", a spus social-democratul la dezbaterea online "PNRR - urgenţe pentru sistemul naţional de sănătate".

În opinia sa, necesarul de finanţare pentru domeniul sănătăţii, prin PNRR, nu a fost suficient analizat.

"Sigur că Guvernul actual trebuie să îl implementeze, dar în mod evident trebuie să fie un plan care să reflecte nevoile de servicii de sănătate din România în această jumătate de pagină care este dedicată sectorului de sănătate şi cu o finanţare - înţeleg - de circa 3,5 miliarde de euro nu cred că a fost suficient analizată şi eu cred că s-ar putea găsi soluţii comune care să ofere ceea ce ne dorim: acces la serviciile de sănătate, pe de o parte, pentru cetăţeni, dezvoltarea programelor de prevenţie şi dezvoltarea unor activităţi prioritare pentru probleme de sănătate publică între care cancerul probabil că ocupă unul dintre primele locuri", a susţinut Rafila.

În ceea ce priveşte propunerile din PNRR privind sănătatea, Rafila este de părere că există o " problemă", întrucât "nu au niciun fel de legătură cu analiza situaţiei".

"La propuneri avem o problemă - propunerile nu au niciun fel de legătură cu această analiză a situaţiei făcută înainte şi sunt extrem de laconice, se referă la 200 de centre medicale integrate, 2.000 de cabinete de medicină de familie dotate şi reabilitarea unor spitale, reforma sistemului public de îngrijire medicală spitalicească şi reforma gestiunii fondurilor asigurărilor publice de sănătate. Ceea ce - din punctul meu de vedere - nu reflectă o viziune asupra modului de evoluţie şi de reformare reală a sistemului de sănătate. Pentru că această aplecare deosebită spre spitale, fără să existe o gândire care să faciliteze accesul la serviciile medicale de îngrijire, de asistenţă medicală primară sau ambulatorie de specialitate, care ar trebui să scadă povara spitalicească şi să permită Guvernului să îşi focuseze resursele pentru acele spitale care într-adevăr au o şansă de a oferi servicii de bună calitate, nu cred că este reflectată în vreun fel în acest PNRR la capitolul sănătate", a mai spus deputatul PSD. AGERPRES/(A - autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

Preşedintele Senatului, Anca Dragu: Componenta de sănătate a PNRR plasează pacientul în centrul sistemului