Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că reanalizarea Legilor Justiţiei nu mai poate fi amânată, subliniind că este nevoie de dezbateri ample în Parlament.

"În anul 2020, cetăţenii şi-au exprimat fără echivoc, prin vot, opţiunea pentru reforme şi consolidarea principiilor statului de drept. În acest context, reanalizarea Legilor Justiţiei nu mai poate fi amânată. Am încredere că în perioada următoare cadrul care reglementează activitatea Justiţiei din România va redeveni unul predictibil, în acord cu standardele unui stat european. Pentru aceasta sunt necesare dezbateri ample în Parlament, la care să participe nu doar reprezentanţii profesiilor implicate în actul de justiţie, ci şi reprezentanţi ai mediului universitar sau profesionişti din domeniul drepturilor omului", a afirmat şeful statului la evenimentul de prezentare a raportului de activitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de anul trecut.

Iohannis şi-a exprimat speranţa că vor fi corectate intervenţiile legislative "controversate" din ultimii ani.

"Îmi exprim speranţa că în urma acestui dialog vor fi corectate intervenţiile legislative controversate din ultimii ani şi vor fi adoptate soluţii adaptate noilor realităţi juridice şi sociale. Acest proces este şi ocazia de a valorifica recomandările organismelor europene şi de a pune în acord soluţiile legislative declarate neconstituţionale cu jurisprudenţa instanţei constituţionale", a completat preşedintele.

El a arătat că sistemul de justiţie are nevoie şi de echilibrarea repartizării resurselor umane şi, implicit, a volumului de activitate, modernizarea infrastructurii instanţelor, crearea unei culturi a dialogului şi a colaborării între actorii sistemului judiciar.

"Prin rolul său consacrat la nivel constituţional, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are posibilitatea, dar şi responsabilitatea de a fi un motor al unor reforme care nu mai pot întârzia în sistemul judiciar. Creşterea calităţii actului de justiţie, aplicarea unitară a legii, soluţionarea dosarelor în termene rezonabile rămân deziderate actuale. O abordare proactivă în folosirea mecanismelor procedurale de care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune pentru realizarea unei practici unitare este de natură să asigure cetăţenii că legea este egală pentru toţi şi aplicată echitabil de către toate instanţele de judecată", a spus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a mai afirmat că deşi criza generată de pandemia de COVID-19 şi-a pus amprenta asupra tuturor domeniilor de activitate, au existat "câştiguri" pentru cei din justiţie şi cetăţeni.

"Criza generată de pandemia de COVID-19 a impus un răspuns imediat şi urgent inclusiv din partea sistemului judiciar. A fost nevoie astfel de idei, de soluţii noi şi de adoptarea unor măsuri, ori de instituirea unor practici cu totul inovatoare, care, la rândul lor, au scos în evidenţă faptul că unele aspecte considerate până atunci 'obişnuite' ori 'tradiţionale' în funcţionarea instanţelor de judecată ar trebui regândite. Dincolo de dificultăţile reale şi inerente, în această perioadă de pandemie au fost accelerate procesele de digitalizare, s-au eficientizat diferite proceduri şi, cel mai important, justiţiabilii şi-au putut exercita drepturile chiar într-un context extrem de complicat, cel al restricţiilor impuse de riscurile epidemiologice. Acestea sunt, în definitiv, câştiguri pentru profesioniştii dreptului, dar, mai ales, sunt câştiguri pentru cetăţeni", a subliniat el.

Şeful statului a precizat că la nivelul Uniunii Europene s-au intensificat discuţiile privind crearea şi promovarea diferitelor instrumente informatice care să îmbunătăţească accesul la justiţie, să simplifice şi să accelereze procedurile judiciare transfrontaliere şi să reducă atât costurile, cât şi sarcinile administrative.

În context, preşedintele Iohannis a mai arătat că şi în România este imperios să se accelereze reformele necesare sistemului judiciar, indicând că în special digitalizarea şi asigurarea infrastructurii aferente vor îmbunătăţi comunicarea şi schimbul de documente între toate părţile implicate în actul de justiţie.

El a punctat şi că independenţa justiţiei trebuie să rămână un principiu de la care nimeni să nu se abată.

"Judecătorii sunt cei care induc la nivelul oricărei societăţi democratice un profund sentiment de dreptate în rândul membrilor săi. Judecătorii sancţionează abuzul de putere şi menţin un echilibru între interesele divergente care apar inevitabil în comunităţile noastre. Fiecare decizie justă, în care legea este aplicată în litera şi, mai ales, în spiritul său, contribuie la interiorizarea acestor principii, la receptarea lor în viaţa societăţii. Independenţa justiţiei este şi trebuie să rămână un principiu de la care nimeni să nu se abată", a mai declarat Iohannis.

Şeful statului a menţionat că reformele în sistemul de justiţie se pot realiza prin "asumare, curaj, viziune şi profesionalism din partea tuturor celor chemaţi, prin prisma competenţelor lor, să îmbunătăţească procedurile, mijloacele şi condiţiile în care oamenii îşi caută dreptatea".

"Îmi doresc ca dialogul constructiv dintre toţi actorii relevanţi să devină o practică curentă şi să constituie fundamentul pe care se construieşte o viziune pe termen lung de creştere a calităţii actului de justiţie", a transmis Iohannis la bilanţul Instanţei supreme.

Preşedintele Iohannis şi-a exprimat încrederea că prezentarea publică a raportului de activitate al ICCJ va deveni o tradiţie instituţională, în spiritul deschiderii sistemului judiciar faţă de societate, şi i-a felicitat pe magistraţi pentru "poziţiile constructive şi apărarea valorilor". AGERPRES/(A - autor: Florentina Peia, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)