PNL, USR PLUS şi UDMR propun prin Programul de guvernare depus miercuri la Parlament investirea a 8 miliarde de lei pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare, a 12,5 miliarde de lei pentru construirea şi reabilitarea de creşe, grădiniţe şi şcoli şi construirea a 10 spitale cu 4 miliarde de lei.

Pe termen mediu, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, prin intermediul fondurilor europene, al Programului Naţional de Dezvoltare Locală şi al celorlalte programe pe care le desfăşoară, are, ca scop fundamental, dezvoltarea armonioasă dintre regiunile României, recuperarea decalajelor de dezvoltare între judeţe şi creşterea calităţii serviciilor publice.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO

"Unul din obiectivele de investiţii programate pentru perioada 2021 - 2024 este extinderea reţelelor de apă şi canal. În acest moment sunt racordate la sistemul de apă şi canalizare aproximativ 53% din locuinţele din România. 8 miliarde de lei vor fi investiţi de Guvern pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare pentru 750 de proiecte depuse de UAT-uri, în următorii 5 ani. Dintre cele 750 de proiecte, 150 sunt destinate mediului urban, valoarea acestora fiind peste 1 miliard de lei. Alt obiectiv - soluţii punctuale pentru situaţii speciale: 500 de microstaţii de tratare, fose septice şi sisteme alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane lei, care vor deservi toate categoriile de utilizatori", prevede Programul de guvernare.

Foto: (c) LUISIANA BIGEA/AGERPRES FOTO

Coaliţia de centru-dreapta îşi mai propune modernizarea şi reabilitarea a 70% din drumurile judeţene şi locale în următorii 4 ani, prin programele implementate de MLPDA. "7.000 de km de drumuri judeţene dintr-un total de 20.000 km nemodernizaţi vor fi reabilitaţi în următorii 4 ani, fiind programate lucrări în valoare de 12 miliarde lei; 20.000 km de drumuri locale, cu o valoare de circa 20 miliarde lei, vor fi modernizaţi în următorii 4 ani. Dintre aceştia, 5.000 km sunt în mediul urban, cu o valoare de 6 miliarde lei", conform Programului de guvernare.

Un alt obiectiv al Cabinetului Cîţu este construirea şi modernizarea unităţilor de învăţământ, propunându-se realizarea a 2.500 de creşe, grădiniţe şi şcoli - construcţii noi şi reabilitări, cu o valoare 12,5 miliarde de lei; a 40 campusuri şcolare (şcoală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină), cu o valoare de 2 miliarde de lei; a 30 cămine studenţeşti (10.000 locuri de cazare cu o valoare de 1,4 miliarde de lei), precum şi reabilitarea a opt centre universitare, cu o valoare de 1,5 miliarde de lei. Coaliţia mai vizează realizarea a 40 tabere şcolare (1 miliard de lei), a 40 centre de excelenţă de informare şi documentare pentru copii (400 de milioane de lei).

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Pentru sistemul sanitar şi de protecţie socială, se propune construirea, reabilitarea şi dotarea a 1.450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel naţional, cu o valoare de 9,5 miliarde de lei, reabilitarea a 25 de spitale judeţene - 2 miliarde lei, reabilitarea a 110 spitale municipale şi orăşeneşti - 4 miliarde lei, construirea a 10 spitale, inclusiv maternităţi - 4 miliarde de lei.

Pentru "reducerea poverii administrative", PNL, USR PLUS şi UDMR au în vedere digitalizarea, simplificarea şi debirocratizarea serviciilor publice din administraţie şi automatizarea cât mai multor procese şi interacţiuni, prin utilizarea celor mai noi tehnologii TIC de administrare a datelor, introducerea de proceduri administrative corelate strict cu sistem de e-government, creşterea accesibilităţii serviciilor publice online, introducerea "domiciliului" şi "identităţii" electronice pentru fiecare cetăţean.

Potrivit Programului de guvernare, Cabinetul Cîţu îşi propune să promoveze o administraţie în interesul cetăţeanului şi cu orientare către rezultate.

"Evaluarea pentru fiecare instituţie şi fiecare funcţionar va fi în raport cu rezultatele obţinute. Va fi implementat un cadru unitar de competenţe la nivelul administraţiei, o carieră mai clară. Este nevoie de un sistem instituţional şi legal stabil, coerent şi eficace, care să asigure un management unitar al tuturor resurselor umane care lucrează în administraţia publică. Este necesară clarificarea şi consolidarea rolului şi mandatului ANFP, precum şi a capacităţii sale tehnice, astfel încât să devină o instituţie aliniată la standardele de calitate din domeniu în ţările UE. Va fi operaţionalizat un nou cadru de competenţe pentru funcţia publică, reglementat de Codul Administrativ, ceea ce va conduce la definirea mixului de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare pentru ocuparea funcţiilor publice şi care va susţine profesionalizarea administraţiei publice şi creşterea calităţii resursei umane din sectorul public. Aceasta se va reflecta în recrutarea şi selecţia funcţionarilor publici, formarea şi dezvoltarea lor, precum şi în evaluarea performanţelor individuale", se arată în program.

PNL, USR PLUS şi UDMR urmăresc redefinirea carierei funcţionarilor publici, astfel încât să fie "mai atractivă", cu un parcurs mai lung, care să permită cu adevărat evaluarea performanţelor, "în prezent doar simulată", pentru a orienta corpul funcţionarilor publici spre atingerea rezultatelor şi pentru a-i responsabiliza faţă de cetăţeni şi mediul de afaceri.

Programul Cabinetului Cîţu mai evidenţiază depolitizarea funcţiei publice şi stabilirea clară a poziţiilor politice în structura administrativă.

"Este nevoie de profesionişti în sistemul public, aşa cum este nevoie şi de decidenţi politici care să poarte răspunderea alegerii opţiunilor de politică publică. În ultimele decenii, aceasta legătură/conexiune dintre politic şi administrativ a fost păstrată de multe ori intenţionat neclară. Se va stabili, fără echivoc, care sunt poziţiile de răspundere politică (reprezentanţi politici) şi poziţiile din sistemul administrativ unde administraţia se bazează pe funcţionari publici. Se vor organiza consultări publice extinse pentru a stabili ce sistem de funcţie publică e cel mai potrivit pentru o Românie modernă pe termen lung (corp de funcţionari publici şi bazat pe carieră sau un sistem mai flexibil, ancorat în realităţile pieţei muncii şi bazat pe concursul deschis pentru fiecare poziţie). Indiferent de decizia finală, este important ca soluţia aleasă să fie urmărită şi implementată complet, fără jumătăţi de măsură sau mecanisme ocolitoare. Se va clarifica, de asemenea, rolul înalţilor funcţionari publici în sistemul administrativ român, în special al prefecţilor şi subprefecţilor, dar şi al corpului de inspectori guvernamentali, în prezent inactiv şi generator de costuri pentru bugetul de stat", se mai explică în programul de guvernare. AGERPRES/(AS - autor: Dana Piciu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)