Programul de guvernare prevede continuarea măsurilor de stimulare a cererii, de sprijinire a reluării activităţilor economice afectate de pandemie şi a angajărilor, precum şi de protejare a veniturilor românilor.

"În următorii patru ani vor continua acţiunile în vederea reducerii decalajelor faţă de economiile statelor din Europa de Vest, prin stimularea capitalului românesc, investiţii strategice în infrastructură, educaţie, sănătate, inovare şi digitalizare. În contextul de redresarea a activitatii post Covid-19, vor continua măsurile de stimulare a cererii, de sprijinire a reluării activităţilor economice afectate de pandemie şi a angajărilor, precum şi de protejare a veniturilor românilor. Va fi susţinută oferta prin instrumente financiare şi granturi pentru sectoarele cele mai grav afectate, precum şi prin scheme de ajutor de stat pentru investiţii noi şi garanţii de stat pentru credite, urmărindu-se inclusiv reintegrarea pe piaţa muncii a angajaţilor din sectoarele afectate de pandemia de Covid-19", se menţionează în Programul de guvernare 2020-2024.

Conform documentului, noua paradigmă economică a României va asigura sustenabilitatea finanţelor publice pe termen mediu şi lung. În acest sens va avea loc şi o reformă a marilor sisteme de servicii publice şi corespunzător de cheltuieli publice. Prin creşterea transparenţei şi predictibilităţii în domeniul fiscal, va fi consolidată încrederea mediului de afaceri, precum şi a consumatorilor.

Potrivit sursei citate, creşterea economică sustenabilă şi echilibrată va permite creşterea standardului de viaţă al cetăţenilor.

"Obiectivul de mandat al acestui guvern este operaţionalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare. Pe termen scurt vom înfiinţa Fondul Român de Investiţii, urmând ca cele două instituţii să fie ulterior integrate. Vor fi o prioritate digitalizarea şi simplificarea interacţiunii dintre instituţiile subordonate Ministerului Finanţelor Publice şi contribuabili prin continuarea şi extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile", se arată în document.

Programul de guvernarea menţionează faptul că România se află în faţa unei oportunităţi istorice. În perioada 2021-2027, Cadrul Financiar Multianual al UE şi programul Next Generation EU vor aduce ţării noastre aproape 80 de miliarde de euro, care vor fi utilizate pentru investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură, mediu sau energie, precum şi pentru modernizarea marilor sisteme publice. Aceste fonduri vor sprijini relansarea şi transformarea economică a României. Astfel, politica bugetară se va baza şi pe atragerea masivă de fonduri europene, sprijinind mărirea potenţialului de creştere al economiei şi urmărindu-se revenirea graduală a deficitului bugetar sub 3 procente la orizontul anului 2024.

Conform sursei citate, sistemul fiscal-bugetar va fi adaptat la evoluţia economiei, astfel încât să faciliteze creşterea economică, prin: consolidarea fiscală, creşterea transparenţei bugetare şi eficientizarea cheltuielilor publice; mărirea flexibilităţii şi eficienţei bugetului prin perfecţionarea întregului proces bugetar; întărirea responsabilităţii fiscal-bugetare prin actualizarea legilor privind finanţele publice şi responsabilitatea fiscal-bugetară; ţinerea sub control şi reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflaţiei, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial şi de cont curent al balanţei de plăţi, precum şi la stabilitatea cursului valutar al leului; introducerea bugetării participative, bugetării multianuale pentru investiţiile publice în infrastructură şi a bugetării ecologice pentru orientarea cheltuielilor publice ale României către obiectivele de schimbări climatice şi mediu în conformitate cu Reglementările adoptate la nivel european.

Totodată, se precizează că România beneficiază şi în anul 2021 de "clauza generală derogatorie" de la prevederile Pactului de Stabilitate şi Creştere (PSC), ceea ce presupune că impactul bugetar aferent măsurilor adoptate pentru combaterea pandemiei Covid-19 şi a efectelor sale negative (sociale şi economice) nu va fi luat în considerare la evaluările Comisiei privind atingerea ţintei de deficit în cadrul procedurii de deficit excesiv. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea) 

Citeşte şi:

LIVE UPDATE Miercuri - proceduri de învestitură pentru guvernul condus de premierul desemnat Florin Cîţu

Calendarul şi procedura formării noului guvern

Program guvernare/Cabinetul Cîţu îşi propune să susţină creşteri graduale, până în 2024, pentru finanţarea educaţiei

Iohannis a semnat decretul pentru desemnarea lui Cîţu candidat la funcţia de prim-ministru

Decretul de desemnare a lui Florin Cîţu candidat la funcţia de prim-ministru - publicat în Monitorul Oficial

BPN al PNL a aprobat lista miniştrilor liberali din viitorul Guvern Cîţu

USR PLUS a aprobat lista miniştrilor Alianţei din viitorul Guvern Cîţu

Consiliul Permanent al UDMR a aprobat persoanele desemnate în viitorul Guvern Cîţu