Coaliţia nu va majora sau introduce noi impozite şi taxe, deşi România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană, iar în etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor, conform Programului de guvernare depus miercuri dimineaţa la Parlament de premierul desemnat, Florin Cîţu.

"România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, Coaliţia nu va majora sau introduce noi impozite şi taxe. În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor, prin eliminarea distorsiunilor şi lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale, asigurându-se corectitudinea şi echitatea în sistem; simplificarea regulilor şi debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară şi administrarea fiscală, implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu şi mai transparent, ce va sprijini activităţile economice", se spune în document.

Potrivit sursei citate, se vor avea în vedere: corectarea într-un ritm adecvat a dezechilibrelor economice interne şi externe la nivele sustenabile, în conformitate cu prevederile guvernanţei europene pentru asigurarea rezilienţei economiei la eventuale noi şocuri; menţinerea caracterului contraciclic al politicii fiscale şi de venituri, reducerea riscurilor fiscale şi ancorarea de durată a aşteptărilor inflaţioniste la niveluri apropiate cu cele din zona euro; implementarea sistemului de transmitere electronică a datelor financiar-contabile pentru verificarea operativă şi cu costuri reduse a conformării voluntare.

Conform Programului, se are în vedere întărirea analizei de risc a contribuabililor pentru inspecţia fiscală, creşterea colectării veniturilor din accize, TVA şi taxe vamale prin monitorizarea importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei în scopul diminuării evaziunii cu mărfurile de contrabandă. De asemenea, documentul prevede eficientizarea controlului antifraudă în domeniul comerţului electronic; implementarea accelerată a bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat la toate nivelurile administraţiei publice centrale şi locale care să permită transparenţa deplină a cheltuielilor publice, îmbunătăţirea clarităţii şi coerenţei procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale şi adecvarea resurselor mobilizate la nivelul calităţii serviciilor publice oferite, creşterea responsabilităţii şi a eficienţei utilizării fondurilor publice prin asigurarea unei competiţii reale între proiectele propuse a fi finanţate şi susţinerea performanţei.

Totodată, alte obiective vizează consolidarea statutului de piaţă emergentă a Bursei de Valori Bucureşti şi dezvoltarea acesteia prin sprijinirea activă a listării de noi companii (pachete minoritare-majoritare la companii de stat), stimularea pieţei obligaţiunilor inclusiv prin facilităţi fiscale, pentru creşterea transparenţei, accesului la finanţare şi performanţelor guvernanţei corporative, simultan cu deschiderea unor noi oportunităţi de investiţii şi economisire pentru populaţie; menţinerea capitalizării adecvate a băncilor de stat concomitent cu listarea lor la Bursa de Valori Bucureşti, pentru îmbunătăţirea transparenţei şi guvernanţei corporative a băncilor de stat; susţinerea revenirii creditării în special către sectorul companiilor nefinanciare prin continuarea programelor de garanţii guvernamentale în sectoarele economice prioritare.

De asemenea, se are în vedere reorganizarea trezoreriei astfel încât partea de operaţiuni să se transfere către mediul privat iar partea de datorie publică şi de statistici să devină departament al MFP.

"Elaborarea unui studiu de impact în 2021 privind posibile facilităţi fiscale în vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contribuţiilor şi impozitelor pe echivalentul salariului minim, şi începând cu anul 2022 pilotarea pentru doi ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat in urma studiului de impact. Decizia privind prelungirea şi/sau generalizarea măsurii se va lua în funcţie de rezultatele înregistrate în urma pilotării la doi ani de la intrarea în vigoare în condiţiile unui deficit sub 3% sau doi ani de creştere economică peste potenţial", se spune în Programul de Guvernare.

Conform documentului, pe termen mediu şi lung, Guvernul are în vedere transformarea ANAF într-o instituţie inovativă şi capabilă să răspundă provocărilor mediului extern, care să ofere servicii noi şi adaptate diferitelor categorii de contribuabili. Reforma ANAF şi schimbarea paradigmei relaţiei stat-contribuabili vor fi obiectivul principal. Va fi accelerată digitalizarea ANAF şi va fi finalizată procedura de conectare a aparatelor de marcat cu jurnal electronic la sistemul informatic naţional de monitorizare al ANAF şi implementarea sistemului de facturare electronică care permite transmiterea în timp real a facturilor emise către ANAF. Astfel va creşte baza de colectare şi va fi prevenită evaziunea fiscală.

Vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare care se vor finanţa din fonduri nerambursabile: modernizarea soluţiei de arhivare electronică a MFP; obţinerea de servicii electronice extinse prin portalul ANAF; proiect pentru asigurarea serviciilor fiscale eficiente pentru administraţie şi cetăţeni; modernizarea soluţiei de arhivare electronică a MFP (toate prin contracte de finanţare POCA, proiecte aflate în derulare); proiectul Big Data, ce vizează dezvoltarea unei Platforme de Big Data destinate integrării şi valorificării operaţionale şi analitice a volumelor de date de interes pentru MFP/ANAF, cu orizont de implementare de minim 36 de luni. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)