Singura femeie din cei opt candidaţi înscrişi în cursa pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Simona Bişboacă (USR PLUS), inventator premiat mondial în industria alimentară, a decis să candideze - după cum a declarat pentru AGERPRES - pentru că îi pasă şi vrea ca "lucrurile să meargă mai bine în România".

Simona Bişboacă, la cei 40 de ani, are, până în prezent, trei brevete de invenţie în domeniul alimentar, medaliate cu aur şi argint la saloanele internaţionale de inventică, toate implementate în producţie şi a creat peste 30 de produse unice pe piaţă, majoritatea ecologice. Ea este primul antreprenor care promovează apa termală din Băile Felix în produse cosmetice.

Competenţele în domeniul ştiinţific împreună cu aptitudinile practice dezvoltate în cadrul firmei pe care o conduce au dus la colaborări cu diferite instituţii şi organizaţii în postura de expert ştiinţific. Pe lângă munca de cercetare-dezvoltare-producţie, antreprenoriat şi viaţa de familie, fiind soţie şi mamă a doi băieţi, Simona Bişboacă este cunoscută şi ca voluntar în diferite activităţi dedicate, în special, educaţiei copiilor.

Candidatura la preşedinţia CJ este, pentru Simona Bişboacă, o nouă provocare, pe care şi-a asumat-o cu responsabilitate. Alături de soţul ei, inginerul Ioan Bişboacă, au gândit şi elaborat un program electoral amplu în şapte capitole.

Un loc aparte îl reprezintă agricultura şi industria alimentară, deoarece alimentaţia sănătoasă trebuie să fie o prioritate şi, în opinia ei, afacerile locale din mediul rural pe acest domeniu ar putea opri exodul tinerilor de la sate spre oraş şi străinătate.

"'De la fermă la consumator - hrana noastră, sănătatea noastră, planeta noastră, viitorul nostru' este şi sloganul Pactului verde al Comisiei Europene. Prin acest pact se doreşte trecerea către un sistem alimentar mai sănătos şi durabil. Aşa că una dintre cele mai importante componente ale dezvoltării durabile a unui judeţ este stabilirea de parteneriate între producătorii locali din domeniile zootehnic/agricol, procesatorii locali din industria alimentară şi comercianţi, reprezentanţii locali ai industriei ospitalităţii şi consumatorul final. Dezvoltarea durabilă duce la reducerea inechităţii oraş-sate, creşterea nivelului de trai, susţinerea şi încurajarea afacerilor locale. De aceea văd, ca soluţie optimă, un sistem integrat, cu lanţ scurt, unde principalii furnizori ar trebui să fie cei locali/regionali", a declarat, pentru AGERPRES, Simona Bişboacă.

Pentru acest proiect însă este nevoie de un cadru organizat integrat în care să se regăsească toţi producătorii şi procesatorii locali de produse agro-alimentare, unităţile HoReCa şi unităţile de desfacere.

"Mai este nevoie de elaborarea unui ghid simplificat şi de consiliere pentru gospodăriile ţărăneşti în vederea autorizării şi intrării în legalitate pentru producţia, procesarea şi vânzarea produselor obţinute în gospodărie, acest lucru ducând la creşterea încrederii consumatorului în produsele locale tradiţionale. Ar trebui să promovăm foarte mult şi un brand bihorean care să ne facă cinste", a spus ea.

Pentru ca micii fermieri să aibă acces mai facil la fonduri europene pentru proiecte de cercetare şi creşterea competitivităţii economice, s-ar putea crea o asociere din care să facă parte CJ Bihor, Universitatea Oradea, UAT-uri alături de mici fermieri din judeţ (PFA, II, SRL). De exemplu, aşa s-ar putea realiza unităţi mobile de procesare în care elevii şi studenţii vor face practică, experimentând şi procesând pentru micii fermieri produse agroalimentare în condiţii de igienă şi siguranţă alimentară.

Şi deoarece vânzarea producţiei este una din cele mai mari probleme ale producătorilor locali, candidata afirmă că practic trebuie închis cercul: Identificare - Autorizare - Producţie - Colaborare în cerere şi ofertă - Promovare - Comercializare - Client final. Acest lucru poate fi realizat prin: asigurarea accesului la pieţe de desfacere a produselor bihorene, facilitarea stabilirii de parteneriate între categoriile amintite mai sus, în vederea dezvoltării turismului gastronomic bihorean, înfiinţarea unor incubatoare de producţie şi servicii în parcurile industriale, dar la un alt nivel: cu spaţii de producţie de cca 150 - 350 mp ce ar veni în ajutorul micilor întreprinzători din judeţ la început de drum. Nu în cele din urmă, prin organizarea de târguri, lunar şi pieţe volante, săptămânal, exclusiv pentru producătorii locali autorizaţi. Acestea se vor organiza de către CJ asigurând infrastructura necesară desfăşurării acestor activităţi şi cu participarea gratuită a expozanţilor. AGERPRES/(A-autor: Eugenia Paşca, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea) 

Citiţi şi:

AlegeriLocale2020/ Ultima zi de campanie electorală; peste 100 de candidaţi în Bucureşti - la Primăria Generală şi primăriile de sector

AlegeriLocale2020/Atribuţiile autorităţilor publice locale