Riscul de decomitere pentru anul 2019, în valoare de 557 milioane de euro, a fost eliminat până la ultimul cent şi am reuşit să trimitem la Comisia Europeană declaraţii de un miliard de euro, a declarat, miercuri, la audierile din comisiile reunite de specialitate din Parlament, ministrul propus al Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

"Pe Politica de Coeziune am pornit cu o rată de absorbţie de 20,57%, cu o valoare a absorbţiei de 5,6 miliarde de euro, cu o rată de contractare de 93%, cu o valoare a contractelor de 21 miliarde de euro, respectiv un risc de decomitere de 557 milioane de euro. Spre bucuria noastră, am evitat riscul de decomitere de la 557 de milioane de euro cât aveam la preluarea mandatului. Am reuşit să trimitem la Comisie declaraţii în valoare de 1 miliard de euro. Riscul de decomitere a fost pentru anul 2019 şi a fost eliminat până la ultimul cent. Riscul de decomitere pentru anul 2020 acţionează de-a lungul întregului an", a spus Boloş.

Potrivit oficialului, la momentul preluării mandatului de ministru al Fondurilor Europene au existat probleme mari pe componenta de proiecte de infrastructură, în special pe zona de apă.

"Problemele mari au fost pe componenta de proiecte de infrastructură, în special pe zona de infrastructură de apă. Am preluat 29 de proiecte fazate, în valoare 776 milioane de euro şi şapte aplicaţii de finanţare care au fost transmise la Comisia Europeană. Pe partea de deşeuri, am preluat un portofoliu de 18 proiecte fazate, de 205 milioane de euro şi, din păcate, la Comisie, în această perioadă de programare, nu a fost trimisă nicio aplicaţie. Pe componenta de energie, am preluat 39 de proiecte fără niciun contract de finanţare încheiat", a subliniat Marcel Boloş.

Acesta a adăugat că pe Politica de coeziune România are un buget în creştere cu 8 miliarde de euro, comparativ cu perioada de programare 2014 - 2020.

"Politica de coeziune pentru perioada 2021 - 2027 din partea Comisiei Europene este pe procedură de negociere de 30,566 miliarde de euro. Acest buget este împărţit pe fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regională, care are propunerea de 17,4 miliarde de euro, Fondul Social European, de 8,3 miliarde de euro, şi Fondul de coeziune, în valoarea de 4,4 miliarde de euro. În momentul de faţă, pe Politica de coeziune România are un buget în creştere cu 8 miliarde de euro, faţă de perioada precedentă de programare 2014 - 2020. Intervin, însă, problemele legate de constrângeri din partea Uniunii Europene, legate de aşa-zisele constrângeri tematice. Pentru România, aceste constrângeri tematice fac să alocăm bani spre zona de specializare inteligentă, ce are o concentrare tematică de 35%. România trebuie să aloce pe acest domeniu 5,9 miliarde de euro", a menţionat demnitarul.

Boloş a afirmat, totodată, că autorităţile de la Bucureşti au propus şase măsuri de flexibilizare pe Politica de coeziune, printre care şi realocarea unor sume din Fondul Social European.

"România a propus şase măsuri de flexibilizare pe Politica de coeziune care să permită ca resursele pe care le avem să le folosim cât mai bine spre zona de infrastructură, unde avem cea mai mare nevoie. O primă măsură ar trebui să ne permită ca din Fondul Social European să fie relocate fondurile la Fondul de coeziune. Am propus 15%, au acceptat în momentul de faţă 10%, un pas bun pentru România. O a doua măsură este reducerea procentului la obiectivul tematic numărul 1, de la 35% la 25%. Ne-au acceptat 30%, alte 700 de milioane de euro care pot fi folosite pentru partea de coeziune. Am propus fazarea proiectelor care sunt destul de înaintate. În acest sens, am propus ca 25% din Fondul Social European să fie destinat infrastructurii sociale, adică să putem să finanţăm atât partea de clădiri, cât şi partea de echipamente necesare. Ştim nevoia pe care o au mai ales universităţile, şcolile, în general serviciul public de educaţie pe zona de dotare cu echipamente. Se pare că există un oarecare agrement pe zona de echipamente necesare pentru alte servicii publice de educaţie şi sănătate", a susţinut Boloş.

Miercuri este ultima zi în care miniştrii propuşi pentru a face parte din Guvernul Orban II sunt audiaţi în comisiile reunite de specialitate ale Parlamentului.

Potrivit Regulamentului şedinţelor comune ale Parlamentului, fiecare candidat pentru funcţia de ministru este audiat, în şedinţă comună, de comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru.

În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat.

Guvernul Orban I a fost demis, în data de 5 februarie, printr-o moţiune de cenzură depusă de PSD. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)

Citiţi şi:

* LIVE UPDATE Ultima zi de audieri pentru miniştrii propuşi în Guvernul Orban II