Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, duminică, un mesaj cu prilejul comemorării a 78 de ani de la Pogromul din Iaşi, în care subliniază că nu trebuie neglijat riscul manifestărilor de ură, antisemitismul, rasismul, naţionalismul şi extremismul, menţionând că acţiunile de distrugere a unor cimitire evreieşti confirmă existenţa acestui pericol.

Şeful statului a subliniat că Pogromul din Iaşi a fost "un episod tragic şi întunecat dintr-un dureros şi copleşitor capitol de istorie din trecutul nostru - Holocaustul".

"Acum 78 de ani, pe străzile Iaşiului, era în plină desfăşurare o campanie diabolică de persecuţie, capturare şi exterminare a populaţiei evreieşti. Lichidarea fizică a evreilor din Capitala Moldovei făcea parte dintr-un plan crud şi laş care i-a vizat, de asemenea, pe evreii din Basarabia şi Bucovina. Pe străzile şi în împrejurimile vechiului târg paşnic şi liniştit a avut loc un măcel de o brutalitate greu de imaginat pentru o societate modernă: pe trotuare, în spaţii deschise, în incinta unor instituţii publice, în "trenurile morţii" şi-au dat ultima suflare mulţi dintre cei care astăzi se odihnesc în Cimitirul Evreiesc din Iaşi. Din acel infern al oamenilor - dintre care nu au lipsit bătrâni, femei şi copii - renegaţi de statul care trebuia să-i protejeze, o parte au reuşit să supravieţuiască şi au devenit peste timp mărturisitorii acelor orori, iar moştenirea lor rămâne pe veci, prin amintire, în conştiinţa noastră colectivă", afirmă Iohannis.

Şeful statului menţionează că în prezent există libertatea de a vorbi liber de ceea ce a însemnat Holocaustul şi "nesfârşita tragedie a evreilor europeni".

"Avantajul nepreţuit al timpurilor pe care le trăim este că putem vorbi liber şi deschis despre ce a însemnat cu adevărat Holocaustul şi nesfârşita tragedie a evreilor europeni, putem onora victimele dând glas memoriei lor şi putem restabili adevărul exilând minciuna, interpretarea tendenţioasă, banalizarea crimei. Libertatea de a ne exprima gândurile şi opiniile, de a povesti şi scrie liber, câştigată cu preţul sacrificiului suprem acum 30 de ani, trebuie confirmată şi convertită însă în acţiuni concrete. Este lăudabil demersul autorităţilor locale de a amenaja fosta Chestură a Poliţiei din Iaşi ca un spaţiu sacru al memoriei evreilor ieşeni, unde atâţia şi-au găsit sfârşitul în zilele pogromului", subliniază şeful statului.

Preşedintele arată că "România se schimbă şi generaţiile tinere oferă dovada că înţeleg nevoia de a mărturisi adevărul dureros despre propria istorie", adăugând că va fi în continuare un susţinător al proiectului unui Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului.

"Existenţa unui astfel de muzeu în Capitală ar fi o dovadă de asumare a responsabilităţii, de afirmare a coeziunii dintre noi şi, mai ales, o sursă de speranţă că toleranţa şi nediscriminarea, care au stat la baza edificiului societăţii noastre renăscute în 1989, sunt în continuare valori fundamentale", apreciază şeful statului.

De asemenea, preşedintele Iohannis atrage atenţia că nu trebuie neglijat riscul ca manifestările de ură să-şi croiască drum în societate.

"Riscul ca manifestările de ură, antisemitismul, rasismul, naţionalismul şi extremismul să-şi croiască încet un drum în societatea noastră nu trebuie să fie neglijat. Acţiunile de distrugere a unor cimitire evreieşti care au avut loc recent în România confirmă existenţa acestui pericol. Nu avem voie să lăsăm astfel de momente să umbrească rezultatele pe care le-am obţinut în ultimele decenii. Din acest motiv, trebuie să fim fermi şi să acţionăm energic în lupta împotriva antisemitismului şi a intoleranţei. Educaţia, în spiritul respectului faţă de lege şi al promovării şi apărării drepturilor fundamentale ale omului, este esenţială. Acesta este cel mai sigur instrument pe care îl avem la îndemână pentru a obţine şi garanta securitatea cetăţenilor noştri şi siguranţa unui viitor prosper pentru generaţiile care vor urma", subliniază Klaus Iohannis.

Preşedintele mai menţionează că românii îşi doresc un parcurs european pentru ţara lor, referindu-se la Acordul naţional politic pe care l-a propus.

"Majoritatea cetăţenilor noştri au arătat cu tărie, pe 26 mai, că vor să trăiască într-o ţară în care valorile europene, principiile democraţiei şi ale statului de drept sunt respectate. În perioada următoare, prin Acordul naţional politic pe care l-am propus, mă aştept ca decidenţii politici să respecte, să sprijine şi să susţină demersurile de consolidare a parcursului european al României şi de întărire a proiectului european. În acest parcurs proeuropean intră fără discuţie apărarea memoriei Holocaustului şi sancţionarea acţiunilor extremiste", a adăugat şeful statului.

Iohannis a transmis că toleranţa, respectul şi solidaritatea sunt elemente esenţiale pentru societatea românească contemporană.

"Astăzi, când aducem un pios omagiu victimelor inocente ale pogromului din Iaşi, să ne acceptăm şi să ne sprijinim reciproc. Mesajul meu este că toleranţa, respectul şi solidaritatea sunt elemente esenţiale, definitorii, care stau la baza societăţii româneşti contemporane, principii pe care trebuie să le cultivăm şi să le apărăm. Doar aşa putem menţine pacea socială şi contribui la a păstra nealterată memoria traumatică drept un avertisment că masacre precum cel de la Iaşi nu se vor mai repeta vreodată. Fie ca amintirea victimelor să rămână veşnic în inimile noastre!", arată preşedintele Klaus Iohannis în mesajul privind comemorarea a 78 de ani de la Pogromul din Iaşi. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)