Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat marţi că "aşa-zisul demers" al procurorilor, materializat într-un referat transmis Parlamentului pentru presupuse fapte de corupţie, are scopul de a-l intimida şi a afirmat că nu abandonează lupta pe care a început-o "pentru o justiţie corectă".

El a adăugat că nu îl intimidează acest demers.

"Primul lucru pe care doresc să-l subliniez este că acest aşa-zisul demers al procurorilor, materializat într-un referat transmis Parlamentului pentru presupuse fapte de corupţie, are un scop bine definit, şi anume să mă intimideze pe mine şi pe cei care doresc să mă urmeze în această luptă pe care am declanşat-o cu patru ani în urmă, pentru a semnala excesele şi gravele abuzuri care s-au petrecut în justiţia din România (...). Nu mă intimidează acestei lucruri, acest demers, nu abandonez lupta pe care am început-o şi pe care o voi duce mai departe pentru o justiţie corectă, care să se bazeze pe lege şi numai pe lege. Al doilea lucru este că voi continua demersurile pe care le-am întreprins împreună cu colegii mei pentru reformarea justiţiei. Legile de organizare a justiţiei trebuie finalizate, trebuie aduse corecturile necesare şi, bineînţeles, inclusiv Codul penal şi Codul de procedură penală, în aşa fel încât să nu mai permitem ca justiţia sau acţiunea procurorilor să fie o acţiune discreţionară care să limiteze sau să afecteze drepturile cetăţenilor din România. Până la urmă trebuie să ne punem o întrebare firească: este normal ca statul să plătească pentru aceste grave erori comise în România, în domeniul justiţiei", a afirmat Tăriceanu, după audierea sa la Comisia juridică.

El a adăugat că demersul procurorilor are "un efect pervers pentru că el instalează neîncrederea în instituţii şi acesta e lucrul cel mai grav".

"Dă impresia oamenilor că Parlamentul este ocupat, mobilat de oameni care sunt toţi corupţi, că Guvernul este incapabil, că primarii, pentru că şi ei au fost prinşi în acest vârtej, nu conduc localităţile decât spre beneficiul propriu şi sigur că atunci concluzia care vine în mod natural, firesc, este următoarea: Nu ar fi mai bine ca România să fie condusă de 100 de procurori vânjoşi, împreună cu 200 de ofiţeri cu ochi albaştri, care ascultă pe toată lumea şi decid ei cine e bine să conducă România şi cine nu, în pofida voturilor date de cetăţeni? Ce mai contează votul cetăţenilor, lăsaţi-ne pe noi că facem noi curăţenie, îi dăm la o parte pe unii şi îi punem pe ai noştri să conducă ţara. Asta a fost esenţa demersului în ultimii zece ani, făcut de aşa-zisele instituţii care combat corupţia, pentru că corupţia, de fapt, a fost paravanul în spatele căruia s-a desfăşurat o aprigă luptă pentru putere, pentru influenţă", a susţinut Tăriceanu.

Audierea lui Tăriceanu la Comisia juridică a durat aproximativ o oră.

Pe 7 noiembrie, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru Tăriceanu. Procurorii susţin că acesta ar fi primit indirect, în perioada 2007 - 2008, pe vremea când era premier, foloase materiale de aproximativ 800.000 de dolari de la o firmă austriacă.

Biroul permanent al Senatului a repartizat Comisiei juridice, în urmă cu două săptămâni, solicitarea DNA şi dosarul care îl vizează pe preşedintele Camerei superioare.

Preşedintele Comisiei juridice din Senat, Robert Cazanciuc, a anunţat că marţea viitoare senatorii jurişti vor da un vot cu privire la cererea de începere a urmării penale a DNA formulată în cazul preşedintelui Camerei superioare a Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu, raportul urmând a fi depus la Biroul permanent imediat după dezbatere. AGERPRES/(A, AS - autori: Sorin Peneş. editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)