După una dintre cele mai violente campanii din istoria Statelor Unite ale Americii, cele 50 de state ale ţării şi-au întărit securitatea la centrele de votare pentru a garanta că alegerile din 5 noiembrie au loc în siguranţă şi că este astfel protejată integritatea fizică a oficialilor electorali şi a alegătorilor în eventualitatea în care se produc episoade violente, scrie EFE.

Sute de echipamente de securitate, drone, lunetişti, geamuri şi veste antiglonţ şi chiar un buton de panică conectat la numărul de urgenţă vor asigura buna desfăşurare a zilei electorale şi vor permite tuturor să-şi exercite dreptul de vot.

Departamentul de Justiţie urma să trimită observatori electorali în 86 de jurisdicţii din 27 de state, inclusiv în cele considerate cheie. De altfel, la aceste alegeri se va înregistra cel mai mare număr de observatori federali din istorie.

Climatul de polarizare din ţară a escaladat progresiv până la cote fără precedent, de când, pe 6 ianuarie 2021, susţinătorii fostului preşedinte şi actualului candidat republican Donald Trump au luat cu asalt Capitoliul SUA în momentul în care Congresul certifica victoria în alegeri a actualului preşedinte Joe Biden.

Poliţia Capitoliului, conştientă că ceea ce s-a întâmplat în 2021 s-ar putea repeta, a efectuat în urmă cu câteva zile un exerciţiu de evacuare la care au participat 12 elicoptere, potrivit reţelei Fox News.

De-a lungul acestei legislaturi, Trump şi mulţi dintre aliaţii săi republicani au continuat să alimenteze teoria fraudei electorale în alegerile din 2020, iar în timpul actualei campanii electorale au pregătit terenul pentru a recurge la aceeaşi strategie în cazul în care candidatul republican pierde în faţa rivalei sale, candidata democrată Kamala Harris.

Pentru a preveni apariţia protestelor violente, aşa cum s-a întâmplat în 2020 împotriva birourilor electorale din comitate, statele, în special cele mai contestate, au alocat milioane de dolari guvernelor locale pentru a-şi consolida securitatea.

Este cazul Maricopa, cel mai mare comitat din Arizona, unul dintre statele cheie la aceste alegeri, care, după ce Trump a susţinut în mod fals că a câştigat la ultimele alegeri, a fost ţinta a numeroase demonstraţii la birourile electorale.

Îngrijorate de eventuale proteste sau chiar de violenţă, mai multe şcoli şi biserici din Arizona care au fost folosite drept centre de votare în trecut nu vor mai juca rolul de secţii de votare în acest an, a declarat un oficial electoral local pentru Reuters.

Biserica lui Iisus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă (LDS), care are peste 400.000 de membri în Arizona, a oferit mai multe spaţii pentru a fi folosite ca centre votare pentru a umple acest gol.

Secretarul de stat al statului Arizona, Adrian Fontes, a explicat într-o conferinţă de presă că se vor lua măsuri de precauţie extreme şi se va întări securitatea cu drone, lunetişti pe acoperişuri, detectoare de metale şi ''bariere fizice'' la intrările în centre de votare.

"Am acceptat ideea că frica de violenţă a devenit obişnuită. Oficialii electorali din întreaga ţară spun că au nevoie de aceste măsuri pentru a se simţi în siguranţă'', a declarat Claire Woodall, fostă directoare executivă a Comisiei Electorale din Milwaukee (statul Wisconsin), într-o întâlnire cu jurnaliştii despre securitatea acestor alegeri prezidenţiale.

În alte comitate din ţară, cei care se ocupă de paza centrelor de vot vor fi protejaţi de veste antiglonţ şi vor purta la gât un buton de panică conectat la numărul de urgenţă.

''Nu am mai văzut aşa ceva vreodată. Coordonarea cu forţele locale este ceva nou pentru oficialii electorali. Unii vor avea, de asemenea, o persoană în apropiere pentru a se asigura că se simt confortabil şi în siguranţă în momentul în care intră în secţia de votare", a explicat Woodall.

Unul dintre principalele obiective ale acestei coordonări între forţele locale şi funcţionari s-a concentrat pe pregătirea acestora pentru posibile scenarii. Au avut loc simulacre de atacuri armate, iar funcţionarii au învăţat să se baricadeze şi să facă garouri pentru a şti cum să acţioneze în cazul unui episod violent.

În statul decisiv Michigan, în 2020, susţinătorii lui Trump au pătruns în sala de convenţii din centrul oraşului Detroit şi au început să lovească în ferestre. Grilaje galbene pentru biciclete au fost aliniate anul acesta de ambele părţi ale bulevardului pe care se află acest centru.

Vizitatorii trebuie să treacă prin detectoare de metale şi aproximativ 15 poliţişti patrulează în jurul sălii. Un oficial electoral din Detroit, Daniel Baxter, a declarat că au fost amplasaţi poliţişti pe acoperiş şi în jurul clădirii.

Peter Simi, profesor de sociologie la Universitatea Chapman din California, care a cercetat ameninţările împotriva oficialilor publici, a spus că cel mai rău scenariu ar fi ca Trump să piardă şi să nu-şi recunoască înfrângerea.

Simi consideră că, mai degrabă decât o repetare a atacului din 2021 asupra Capitoliului de către susţinătorii lui Trump, un posibil conflict în acest an ar putea consta în "evenimente dispersate, difuze în mai multe puncte", care ar fi mai dificil de abordat de către forţele de ordine.

Pe lângă eforturile administraţiilor, şi alte organizaţii ale societăţii civile s-au concentrat pe această problemă.

Este cazul Comitetului pentru Alegeri Sigure, un grup de experţi în administrarea electorală care a creat ghiduri de buzunar cu punctele cheie ale legilor electorale pentru fiecare stat, adaptate la legislaţia locală, pentru a accelera acţiunile celor care vor asigura securitatea în alegeri împotriva eventualelor ameninţări sau tentative de intimidare.

În plus, Garda Naţională a fost sau va fi activată în 19 state pentru a contribui la menţinerea ordinii, scrie Reuters.

Un oficial din domeniul apărării a declarat luni că Alabama, Arizona, Delaware, Iowa, Illinois, Carolina de Nord, New Mexico, Oregon, Wisconsin şi statul Washington beneficiază în prezent de misiuni ale Gărzii Naţionale, în timp ce Washington DC, Colorado, Florida, Hawaii, Nevada, Oregon, Pennsylvania, Tennessee, Texas şi Virginia de Vest dispun de trupe aflate în aşteptare. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)