Adunarea Generală a ONU a adoptat miercuri o rezoluţie care solicită încetarea ocupaţiei israeliene în termen de ''12 luni'', relatează AFP şi Reuters.

Textul, care ţine cont de opinia Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) exprimată în urmă cu două luni, a fost adoptat cu 124 de voturi pentru, 14 voturi contra (printre care Israelul, SUA, Ungaria, Cehia şi Argentina) şi 43 de abţineri.

În luna iulie, răspunzând unei cereri de aviz consultativ a Adunării Generale, CIJ a estimat că ''prezenţa continuă a Israelului în teritoriul palestinian ocupat este ilicită'' şi că Israelul are ''obligaţia de a-i pune capăt în cel mai scurt timp''.

Rezoluţia adoptată miercuri salută opinia CIJ şi cere statelor să ''ia măsuri în vederea încetării importurilor de orice produse ce provin din coloniile israeliene, precum şi a livrării sau transferurilor de arme, muniţii şi echipamente legate de Israel ... acolo unde există motive rezonabile de a bănui că ele pot fi folosite în teritoriul palestinian ocupat''.

Ea ''cere'' de asemenea retragerea forţelor israeliene din teritoriile palestiniene, oprirea înfiinţării de noi colonii, restituirea terenurilor şi a proprietăţilor confiscate şi chiar posibilitatea întoarcerii palestinienilor strămutaţi.

Documentul le cere ţărilor membre ONU să adopte sancţiuni împotriva persoanelor care participă la ''menţinerea prezenţei ilicite a Israelului'' în teritoriile ocupate.

De la tribuna Adunării Generale, ambasadorul palestinian la ONU, Riad Mansour, le-a cerut marţi ţărilor membre ONU să ''aleagă partea bună a istoriei'' prin susţinerea rezoluţiei.

''Câţi palestinieni mai trebuie să fie ucişi înainte de a se produce în final o schimbare pentru a stopa această inumanitate?'', a spus el cu câteva ore înaintea reuniunii anuale la nivel înalt a Adunării Generale a ONU, unde războiul din Fâşia Gaza ar urma să domine agenda discuţiilor între zecile de şefi de stat şi de guvern invitaţi.

În luna mai, Adunarea a adus un sprijin masiv, dar simbolic (143 voturi pentru, nouă voturi contra şi 25 de abţineri) pentru aderarea deplină şi integrală a palestinienilor la ONU, aderare blocată de SUA.

Chiar dacă rezoluţiile Adunării Generale nu sunt constrângătoare, Israelul a denunţat noul text. ''Este o decizie ruşinoasă care susţine terorismul diplomatic al Autorităţii Palestiniene'', a declarat ambasadorul israelian la ONU, Danny Danon, într-un comunicat difuzat la scurt timp după vot.

La rândul său, Ministerul de Externe israelian a denunţat rezoluţia plină de ''cinism'' adoptată de Adunarea Generală a ONU.

''Teatrul politic numit Adunarea Generală a adoptat astăzi o decizie distorsionată care este ruptă de realitate, care încurajează terorismul şi afectează şansele de pace. Aşa arată ceva rupt de realitate, aşa arată politica internaţională cinică. Decizia Adunării Generale spune o poveste părtinitoare, fictivă, în care nu au loc nenumărate atacuri teroriste criminale asupra cetăţenilor statului Israel, în care copii, femei şi bărbaţi israelieni nu au fost victime ale atrocităţilor oribile comise de organizaţia teroristă Hamas în timpul masacrului din 7 octombrie, în care Israelul nu este atacat zilnic din şapte fronturi diferite - printre care Gaza, Iudeea şi Samaria - de către organizaţii teroriste conduse de Iran şi în care statul Israel şi poporul evreu nu au niciun drept istoric pe pământul Israelului'', a scris purtătorul de cuvânt al MAE israelian, Oren Marmorstein, într-un mesaj postat pe reţeaua X.

În timpul războiului israeliano-arab din 1967, Israelul a început să acapareze părţi din Cisiordania (inclusiv Ierusalimul de Est) anexat pe atunci de Iordania, din Fâşia Gaza şi din Sinaiul egiptean, precum şi majoritatea Platoului Golan sirian.

Ulterior, Israelul a început să ocupe cei 70.000 kilometri pătraţi de teritorii arabe confiscate, o ocupaţie calificată apoi drept ilegală de către Naţiunile Unite. ONU consideră teritoriile palestiniene (Fâşia Gaza, Cisiordania, Ierusalimul de Est) drept o singură entitate, un teritoriu ocupat.

Conflictul militar actual dintre Israel şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas a izbucnit după atacul terorist de o amploare fără precedent efectuat în 7 octombrie 2023 de comandouri ale militanţilor palestinieni în sudul Israelului, când 1.205 de persoane au fost ucise, în cea mai mare parte civili.

Alte 251 de persoane au fost răpite de Hamas în acea zi şi duse în Fâşia Gaza.

Forţele de apărare israeliene au ripostat cu o campanie de bombardamente, urmată de o operaţiune terestră complexă, împotriva poziţiilor Hamas din Fâşia Gaza. Potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, acţiunile militare israeliene s-au soldat, din 7 octombrie 2023 până miercuri la prânz, cu 41.272 de morţi şi 95.550 de răniţi în rândul palestinienilor.AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Florin Ştefan,  editor online: Irina Giurgiu)