#Ucraina Zelenski şi-a stabilit ca obiectiv schiţarea unui nou plan de pace până în noiembrie
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că şi-a fixat ca obiectiv să stabilească toate elementele unui nou plan de pace la timp astfel încât în noiembrie să poată fi organizat un nou summit asupra viziunii sale privind încheierea războiului cu Rusia, transmite Reuters.
"Am stabilit drept obiectiv ca în noiembrie să avem pregătit un plan complet", în vederea organizării unui al doilea summit, a spus preşedintele ucrainean la o conferinţă de presă la Kiev, după ce a revenit din vizită în SUA, unde a participat la summitul aniversar al NATO.
"Cred că reprezentanţi ruşi ar trebui să participe la acest al doilea summit", a adăugat Zelenski. El nu a făcut referire la încetarea ostilităţilor, ci la elaborarea "unui plan" asupra a trei teme, respectiv securitatea energetică a Ucrainei (a cărei infrastructură a fost grav avariată de bombardamentele ruseşti), libertatea navigaţiei în Marea Neagră şi schimburile de prizonieri.
Primul "summit pentru pace", desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia, a avut ca obiectiv obţinerea de către Kiev a unui sprijin internaţional cât mai larg pentru "formula de pace" enunţată de preşedintele Zelenski în toamna anului 2022, un document în zece puncte care cere retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti, puncte respinse de Moscova, care a cerut Kievului să recunoască "noile realităţi de pe teren", respectiv pierderea Crimeii şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.
La solicitarea Kievului, Rusia nu a fost invitată la conferinţa care a avut loc în Elveţia, iar China a refuzat să participe, în condiţiile absenţei Rusiei. Respectiva reuniune, descrisă de Moscova drept inutilă în lipsa ei, s-a încheiat cu o declaraţie finală ce menţionează că "dialogul între toate părţile" şi respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei reprezintă calea de urmat pentru a pune capăt războiului declanşat de Rusia, solicitând totodată măsuri umanitare şi pentru asigurarea securităţii alimentare şi a centralelor nucleare. Declaraţia a fost semnată de 78 din cele 92 de state participante şi de instituţii europene, dar mai multe puteri emergente au refuzat să o semneze, printre acestea numărându-se Brazilia, India, Indonezia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite sau Africa de Sud.
Între timp, Zelenski a anunţat pe 28 iunie că lucrează la un nou plan pentru a pune capăt războiului. "Avem numeroşi răniţi şi morţi pe câmpul de luptă şi printre civili. Nu vrem ca războiul să mai dureze ani de zile, de aceea noi vom pregăti acest plan în comun, pentru a-l pune pe masă în timpul unui al doilea summit pentru pace", a declarat el.
Deşi Kievul a sugerat că de data aceasta Rusia ar putea fi invitată la summitul la care să fie prezentat noul plan de pace al lui Zelenski, un viceministru rus de externe a declarat joia trecută că Rusia nu va participa la o asemenea reuniune, în condiţiile în care aceasta s-ar concentra din nou exclusiv pe propunerile preşedintelui ucrainean, în timp ce alte iniţiative de pace ar fi ignorate. Totuşi, Kremlinul nu a fost la fel de categoric, afirmând că nu există niciun "conţinut precis" în ideea referitoare la un astfel de summit.
Circa 44% dintre ucraineni cred că a sosit momentul să se înceapă negocierea încheierii războiului cu Rusia, faţă de 35% care sunt împotriva acestor negocieri şi 21% care nu şi-au format o opinie pe acest subiect, potrivit unui sondaj comandat de publicaţia ucraineană ZN şi publicat luni, relatează agenţia EFE. Într-un sondaj similar din mai 2023, numai 23% dintre ucrainenii intervievaţi erau favorabili negocierilor de pace cu Rusia.
Totuşi, 51% dintre ucrainenii chestionaţi consideră că revenirea la frontierele Ucrainei din anul 1991 - care includ peninsula Crimeea şi toate celelalte teritorii ocupate de Rusia - trebuie să fie o condiţie esenţială pentru orice acord de pace cu Rusia, iar 83% resping o soluţie negociată în termenii propuşi de preşedintele rus Vladimir Putin.
Acesta din urmă a cerut luna trecută retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (provinciile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, ca pas premergător încetării focului şi reluării negocierilor între Moscova şi Kiev pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul.
Tot în noiembrie, termenul avansat de Zelenski pentru un nou summit asupra Ucrainei, se vor desfăşura alegerile prezidenţiale în SUA, context în care preşedintele ucrainean a susţinut că nu se teme de o eventuală revenire la Casa Albă a republicanului Donald Trump. Acesta din urmă a dat de înţeles de mai multe ori că, dacă ajunge din nou preşedinte, ar putea sista ajutorul militar american pentru Ucraina, situaţie ce ar constrânge Kievul să negocieze de pe poziţii nefavorabile cu Moscova.
"Cred că dacă Donald Trump devine preşedinte, vom lucra împreună. Nu mi-e teamă", a asigurat Zelenski. "Ţin să vă spun că majoritatea Partidului Republican susţine Ucraina şi poporul ucrainean", a argumentat Zelenski.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Adrian Dãdârlat).
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Franța: O defilare de 14 iulie 'masivă', în care #Ucraina va fi omagiată
Parada militară de pe 14 iulie de pe Champs Elysées va fi 'mai masivă', va avea drept temă 'trezirea strategică a Europei' și va încerca să arate că Franța este 'hotărâtă' și 'nu este singură', a anunțat luni guvernatorul militar al Parisului, relatează AFP. 'Vom avea o defilare mai masivă
Ungaria: Deputații acceptă diminuarea salariilor cu 40%
Deputații ungari au acceptat luni să li se diminueze veniturile cu 40% pentru a contribui la ușurarea poverii finanțelor publice și a întări imaginea de probitate asociată cu noul prim-ministru Peter Magyar într-un context bugetar tensionat, relatează AFP. 'Este vorba despre modestie', a declarat el luna trecută pentru RTL
Confruntarea Israel-Iran: Trump l-a sunat luni pe Netanyahu (Casa Albă)
Președintele american Donald Trump l-a sunat luni pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, a declarat un responsabil de la Casa Albă pentru AFP, o convorbire care a urmat după lovituri reciproce între Iran și Israel, relatează AFP. Președintele american le-a cerut luni celor două țări să înceteze 'imediat' ostilitățile, &
Ucraina: Acuzat de corupție, ex-președintele Curții Supreme a fost condamnat la 5 ani la închisoare, după un acord de recunoaștere a vinovăției
Fostul șef al Curții Supreme a Ucrainei Vsevolod Kniaziev va executa cinci ani de închisoare în baza unui acord de recunoaștere a vinovăției într-un caz de luare de mită de mare amploare, au anunțat luni procurorii anticorupție, transmite Reuters. Kniaziev a fost acuzat că a acceptat o mită de 2,7 milioane de dolari în
Franța și Germania renunță la proiectul comun de avion de luptă (surse dpa)
Franța și Germania au abandonat după ani de pregătiri proiectul comun pentru un avion de luptă, au afirmat luni surse guvernamentale de la Berlin ale agenției dpa. Cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron au ajuns la aceeași concluzie: companiile Dassault și Airbus nu se pot pune de acord asupra construcției avi
Israelul respinge condițiile Iranului și ''va continua să acționeze'' în Liban contra Hezbollah, declară ministrul Katz
Israelul respinge condițiile Teheranului și ''va continua să acționeze'' în Liban contra organizației proiraniene Hezbollah, a declarat luni ministrul apărării israelian Israel Katz, după atacurile încrucișate între Israel și Iran, primele de la încetarea focului, transmite AFP. ''Respingem categ
Alegeri în Armenia: Ankara cere Erevanului ''să ia măsuri mai curajoase pentru pace''
Turcia a făcut apel luni la Armenia vecină, cu care a început un proces de normalizare, să acționeze mai mult pentru pacea în regiune, a doua zi după alegerile legislative câștigate de partidul prim-ministrului pro-european
Franța/ Cazul Lyhanna: Fratele principalului suspect, reținut într-un dosar separat de viol asupra unei minore
Fratele principalului suspect în cazul Lyhannei, fetița de 11 ani găsită moartă săptămâna trecută în sud-vestul Franței, a fost reținut luni în cadrul unei anchete privind viol asupra unei minore, viol conjugal, sechestrare de persoană și amenințări, informează AFP, citând procuratura. ''Comisariatul de po
VIDEO India a evacuat 24 de marinari de pe un petrolier în flăcări în Marea Oman
Elicoptere ale marinei indiene au evacuat luni 24 de marinari de pe un petrolier în flăcări din largul coastelor sultanatului Oman, au anunțat autoritățile indiene, fără a preciza cauzele incendiului, relatează AFP. Incendiul produs pe MT Marivex, o navă sub pavilionul Republicii Palau, în Oceanul Pacific, a fost semnalat la ora lo
Libanul susține că Israelul i-a bombardat teritoriul de aproape 3.500 de ori în timpul armistițiului
Israelul a lansat aproape 3.500 de lovituri aeriene asupra Libanului și a declanșat sute de explozii controlate de la anunțarea armistițiului de către SUA, pe 16 aprilie, a declarat luni ministrul libanez al apărării, Michel Menassa, relatează Reuters. Armistițiul intermediat de SUA a intrat în vigoare după miezul nopții pe 17 aprilie, &
Iranul își închide spațiul aerian după schimbul de lovituri cu Israelul
Iranul și-a închis luni integral spațiul aerian după cea mai recentă escaladare a conflictului cu Israelul, informează dpa. Agenția iraniană de presă de stat IRNA a transmis că interdicția de zbor va rămâne în vigoare pe o durată nedeterminată și au fost anulate legăturile la toate aeroporturile iraniene. Autor
BTA/ Președinta Bulgariei se opune ideii ca Marea Neagră să fie considerată doar o zonă militarizată
Președinta Bulgariei, Iliana Iotova, a declarat luni că se opune ferm ideii ca regiunea Mării Negre să fie considerată doar o zonă de militarizare și a subliniat că marea reprezintă un important atu geografic și natural pentru Bulgaria. Luând cuvântul la conferința ''Către o securitate regională comună pentru pace, stabilit
Premierul polonez Tusk cere calm și dialog cu Ucraina în legătură cu un masacru din Al Doilea Război Mondial
Premierul polonez Donald Tusk a cerut luni solidaritate și dialog la cel mai înalt nivel între Varșovia și Kiev, în timp ce un organ consultativ urma să discute propunerea președintelui Poloniei, Karol Nawrocki, de a i se retrage omologului său ucrainean Volodimir Zelenski Ordinul Vulturului Alb, cea mai înaltă distinție de stat poloneză, info
Franța va analiza 70.000 de acuzații de violență asupra minorilor, după moartea unei fetițe de 11 ani
Ministrul francez al justiției, Gerald Darmanin, a afirmat luni că a cerut procurorilor să examineze 70.000 de acuzații de violență împotriva minorilor, după un val de indignare legat de moartea unei fetițe de 11 ani, transmite Reuters. Moartea Lyhannei a bulversat Franța, după ce autoritățile au admis că nu au acționat în legătură
UE alocă încă o tranșă din programul de sprijin european de 50 de miliarde de euro pentru #Ucraina
Uniunea Europeană a alocat o tranșă în valoare de 2,8 miliarde de euro pentru Kiev, parte din programul de ajutor european de 50 de miliarde de euro menit să completeze bugetul național al Ucrainei în contextul războiului dus de Rusia contra țării vecine, transmit Reuters și dpa. ''Viteza și angajamentul Ucrainei față de re














