NATO va avea nevoie de încă 35-50 de brigăzi pentru transpunerea noilor planuri de apărare (sursă)

NATO va avea nevoie de încă 35-50 de brigăzi pentru a-şi realiza în întregime noile planuri de apărare concepute pentru cazul unui atac din partea Rusiei, a indicat o sursă militară pentru Reuters.
Sursa, care a vorbit cu condiţia anonimatului, a refuzat să ofere mai multe detalii despre acest planuri, care sunt secrete.
O brigadă poate avea în componenţă între 3.000 şi 7.000 de militari, aşadar formarea a încă 35-50 înseamnă o provocare importantă.
Într-un alt semn al amplorii provocării implicate pentru NATO de revizuirea posturii sale, o sursă din domeniul securităţii a semnalat că Germania singură va trebui să îşi crească de patru ori capacităţile de apărare aeriană.
La summitul din 2023 de la Vilnius, liderii NATO au convenit primele planuri majore de apărare ale alianţei, denumite 'planuri regionale', după mai bine de trei decenii, iar oficiali lucrează de atunci la transpunerea documentelor în cerinţe militare concrete.
La summitul de săptămâna aceasta de la Washington, liderilor NATO li se va prezenta o situaţie la zi cu privire la aceste planuri.
Solicitat să comenteze, un oficial NATO a spus că planificatorii militari ai alianţei au identificat 'cerinţe detaliate în ce priveşte necesarul de trupe şi arme pentru apărarea alianţei'.
'Sisteme de apărare aeriană şi rachetă, arme cu rază lungă, logistică şi formaţii mari de manevre terestre se află printre priorităţile noastre de vârf', a adăugat el, anticipând că 'NATO va stabili, probabil, ţinte mai exigente de capabilităţi pentru aliaţi'.
Ministerul Apărării de la Berlin a refuzat să comenteze cu privire la planurile de viitor ale NATO, care sunt clasificate, dar a afirmat că toţi aliaţii sunt chemaţi să se coordoneze cu NATO în privinţa cerinţelor de capabilităţi, iar aceste eforturi vor continua şi anul viitor.
Nu este clar de unde ar putea aliaţii din NATO să procure personal suplimentar pentru 30-50 de brigăzi. Posibilităţile sunt transferul de trupe din alte componente ale forţelor armate, recrutarea de soldaţi suplimentari sau un mix din cele două.
Apărarea antiaeriană este un alt domeniu deficitar identificat de planificatorii militari ai NATO, întrucât războiul din Ucraina a demonstrat importanţa acestor sisteme pentru a proteja infrastructura militară şi civilă critică. Astfel de sisteme ar fi deosebit de importante pentru Germania, ca hub logistic major şi zonă de pregătire într-un potenţial conflict cu Rusia.
Germania avea 36 de sisteme Patriot când era statul NATO în prima linie în timpul Războiului Rece, dar, chiar şi atunci, se baza pe ajutor suplimentar din partea aliaţilor.
În prezent, Germania nu mai are decât nouă sisteme Patriot, după ce a donat trei Ucrainei, iar guvernul a început să plaseze comenzi pentru sisteme Patriot de la Raytheon şi alte sisteme de apărare antiaeriană, a căror misiune este de a intercepta rachete.
După sfârşitul Războiului Rece, mulţi aliaţi din NATO şi-au redus numărul de sisteme de apărare antiaeriană, în urma evaluării că în viitor s-ar confrunta doar cu o ameninţare de rachete limitată, venind din partea unor ţări precum Iran.
Această percepţie s-a schimbat drastic odată cu invazia Rusiei în Ucraina, care i-a făcut pe aliaţi să depună eforturi pentru a-şi creşte stocurile de muniţii şi a răspunde deficitului de sisteme de apărare antiaeriană. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Rusia susține că a recucerit penultima localitate din Kursk controlată de armata ucraineană
Rusia a susținut sâmbătă că a recucerit penultima localitate din regiunea rusă Kursk aflată încă sub controlul armatei ucrainene, încheind astfel aproape complet recucerirea acestui teritoriu care a fost ținta unei ofensive ucrainene în vara anului 2024, informează AFP și EFE. 'În cursul operațiunilor ofensive, unitățile grupu
Bombardamentele israeliene au ucis aproape 30 de palestinieni în ultimele ore în Fâșia Gaza
Bombardamentele israeliene asupra Fâșiei Gaza au ucis cel puțin 27 de persoane, majoritatea copii, sâmbătă dimineață, a raportat Ministerul palestinian al Sănătății, transmite EFE. Armata israeliană a bombardat din nou adăposturile și corturile unde sunt cazate majoritatea persoanelor strămutate, a informat presa palestiniană.
Vicepreședintele american J.D. Vance s-a întâlnit cu secretarul de stat al Vaticanului, Pietro Parolin
Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, s-a întâlnit sâmbătă cu secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul italian Pietro Parolin, în timp ce o întâlnire cu papa Francisc nu este programată oficial deoarece acesta continuă să se afle în convalescență după o infecție respiratorie, transmite AFP. Delegația vicepreședintelui
#Ucraina și Rusia s-au atacat cu drone în timpul nopții de vineri spre sâmbătă
Forțele aeriene ucrainene au raportat distrugerea a 33 de drone lansate de Rusia asupra teritoriului său în noaptea de vineri spre sâmbătă, informează EFE. 'Distrugerea a 33 de drone de atac, atât Shahed, cât și alte tipuri, a fost confirmată în estul, nordul și sudul țării', au raportat forțele aeriene Ucrainene pe Telegr
SUA: Curtea Supremă a suspendat deportările migranților venezueleni
Curtea Supremă a SUA a suspendat sâmbătă deportarea de către administrația americană în temeiul unei legi din secolul al XVIII-lea a migranților venezueleni suspectați că aparțin unei organizații infracționale, informează AFP. Președintele american Donald Trump a invocat luna trecută Alien Enemies Act din 1798 pentru a aresta migranți venezueleni a
Ministrul de externe al Iranului a ajuns la Roma pentru noi negocieri nucleare cu SUA
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a sosit sâmbătă la Roma pentru a doua rundă de negocieri cu Statele Unite în vederea unui acord privind programul nuclear al Teheranului, informează EFE. 'Ora aproximativă anunțată pentru începerea discuțiilor este sâmbătă la prânz, ora Iranului', sau 10:30 a.m. la Roma (08:30 G
SUA anunță reducerea la jumătate a efectivelor militare din Siria
Departamentul american al Apărării a anunțat vineri retragerea a aproximativ 1.000 de militari din Siria, din cei aproximativ 2.000 desfășurați în prezent în țară pentru a lupta împotriva jihadiștilor, notează AFP. Statele Unite au o prezență militară în Siria de ani de zile, în special în cadrul coaliției i
Un tunisian arestat în Italia, bănuit de pregătirea unui atac al SI
Poliția italiană anti-terorism a anunțat vineri că a arestat un cetățean tunisian suspectat de legături cu gruparea Stat Islamic (SI), care, potrivit autorităților de la Roma, a plănuit un atac în Italia, notează AFP. Bărbatul, care locuiește la Cosenza, în regiunea Calabria (sud), este căutat de Tunisia 'pentru că a fost impli
Bulgaria afirmă că a vândut EAU armele găsite în Sudan
Bulgaria, negând orice încălcare a sancțiunilor internaționale, a afirmat că a livrat Emiratelor Arabe Unite (EAU) arme transferate ulterior în Sudan în ciuda embargoului UE, potrivit unei anchete a canalului de televiziune France 24 publicată vineri, relatează AFP. 'Produsele au fost recepționate în înt
Trump este vag cu privire la un termen limită stabilit de SUA pentru acordul de pace din #Ucraina
Președintele Donald Trump a rămas vag cu privire la un termen limită al SUA pentru un potențial acord de pace în Ucraina, în urma unui ultimatum criptic emis de secretarul de stat Marco Rubio, relatează dpa. Întrebat vineri la Casa Albă, Trump a declarat că dorește să vadă un acord 'foarte curând'.
Starmer și Trump au discutat pentru prima dată după anunțarea tarifelor
Premierul britanic, Keir Starmer, a avut prima convorbire cu președintele american, Donald Trump, de când acesta a anunțat taxele de 10 % pe toate bunurile importate în Statele Unite din Regatul Unit, relatează PA Media/dpa. Cei doi lideri s-au referit la 'discuțiile continue și productive' privind comerțul dintre cele două
Site-ul Casei Albe susține teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator
Casa Albă a postat pe site-ul său oficial o nouă pagină de internet privind originile coronavirusului, pe care susține teoria conform căreia COVID-19 a apărut într-un laborator, relatează dpa vineri. Pagina, care seamănă cu un poster de film de la Hollywood, afișe
Președintele palestinian vizitează Siria, prima sa vizită în această țară în 16 ani
Președintele palestinian, Mahmoud Abbas, s-a întâlnit vineri la Damasc cu președintele interimar sirian, Ahmad al-Chareh, cu ocazia primei sale vizite în Siria din ultimii 16 ani, transmite France Presse. Potrivit unei surse guvernamentale siriene, scopul vizitei este de a discuta modalitățile de consolidare a relațiilor siri
Republicanii lansează o anchetă parlamentară privind Harvard
Republicanii din Congresul SUA au anunțat joi că au lansat o anchetă asupra Harvard, acuzând-o de încălcarea legilor privind egalitatea, acesta fiind cel mai recent atac al taberei trumpiste asupra prestigioasei universități, transmite France Presse. De câteva săptămâni, administrația Trump poartă un război financiar cu
Fostul premier sloven Janez Jansa, achitat în primă instanță de acuzații de corupție
O instanță din Slovenia a pronunțat vineri decizia de achitare în primă instanță a lui Janez Jansa, trei ori prim-ministru și principala figură a opoziției din această țară, și a doi presupuși complici, acuzați de abuz în serviciu și corupție, relatează Reuters. Jansa, președintele celui mai mare partid de opoziție, Partidul Democr