UPDATE Norvegia, Irlanda şi Spania anunţă că vor recunoaşte oficial statul Palestina
Norvegia, Irlanda şi Spania şi-au anunţat miercuri deciziile coordonate de a recunoaşte oficial Palestina de la 28 mai în speranţa de a determina şi alte ţări să procedeze la fel, într-un moment în care soluţia a două state este "în pericol" în plin război în Fâşia Gaza, relatează AFP.
Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store a fost primul care a anunţat recunoaşterea Palestinei de la 28 mai, lansând cu acest prilej "un apel puternic" la alte ţări să procedeze la fel.
Salutând o "zi istorică", omologul său irlandez Simon Harris a urmat la puţin timp după aceea, precizând că "fiecare dintre noi va face paşii naţionali care sunt necesari pentru a da efect acestei decizii". Ca şi Norvegia şi Spania, Irlanda va recunoaşte Palestina de la 28 mai, a precizat ministrul de externe Micheal Martin.
Premierul spaniol Pedro Sanchez, una dintre vocile cele mai critice faţă de operaţiunea militară lansată de Israel în Fâşia Gaza drept represalii la atacul fără precedent lansat de Hamas pe teritoriul Israelului la 7 octombrie, a fost ultimul din seria celor trei premieri care a oficializat demersul.
"Premierul Netanyahu nu are un plan de pace pentru Palestina", a spus în faţa deputaţilor liderul socialist spaniol.
"Să lupţi împotriva grupării teroriste Hamas este legitim şi necesar după 7 octombrie, dar Netanyahu provoacă atâta durere, distrugere şi resentiment în Gaza şi în restul Palestinei că soluţia celor două state este în pericol", a mai spus el.
Recunoaşterea statului Palestina de către Madrid va interveni de asemenea pe 28 mai, data viitorului consiliu de miniştri, a precizat Sanchez.
Potrivit evidenţei Autorităţii palestiniene, 142 de ţări din cele 193 de state membre ONU au recunoscut până în prezent că recunosc acest stat.
Iniţiativei comune a Spaniei, Irlandei şi Norvegiei li s-ar putea alătura curând şi alte ţări europene.
În martie, la Bruxelles, liderii sloven şi maltez au semnat un comunicat comun cu cei de la Madrid şi Dublin în care cele patru ţări îşi exprimau dorinţa de a recunoaşte Palestina.
Guvernul sloven a adoptat pe 9 mai un decret pentru recunoaşterea statului palestinian, care urmează a fi aprobat de parlament până la 13 iunie.
Ministerul Afacerilor Externe israelian a reacţionat imediat anunţând rechemarea "pentru consultări" a ambasadorilor în Irlanda şi Norvegia. Marţi, într-un mesaj video adresat Dublinului postat pe reţeaua socială X, acesta a avertizat că "recunoaşterea statului palestinian riscă să vă transforme într-un pion în mâinile Iranului" şi al Hamas.
Această măsură nu va face decât să alimenteze "extremismul şi instabilitatea", a adăugat sursa citată.
La începutul anilor 1990, după o Conferinţă de pace israeliano-arabă de la sfârşitul lui octombrie 1991 de la Madrid, Norvegia a găzduit în secret primele convorbiri de pace israeliano-palestiniene care au dus în final la acordurile de la Oslo.
Israelul a jurat să distrugă Hamas şi a lansat o ofensivă de amploare în Fâşia Gaza drept represalii la atacul de la 7 octombrie, care a provocat moartea a peste 1.170 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ al AFP întocmit în baza datelor oficiale israeliene.
Din cele 252 de persoane luate ostatice în timpul atacului, 124 se află în continuare în captivitate în Gaza, dar 37 ar fi murit, potrivit armatei israeliene.
De la 7 octombrie, 35.647 de palestinieni, majoritatea civili, au fost ucişi în Fâşia Gaza în bombardamente şi operaţiuni militare ale Israelului, potrivit Ministerului Sănătăţii al Hamas, la putere în Gaza. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Citiţi şi:
* Recunoaşterea statului Palestina de către trei ţări europene, salutată de OLP şi Hamas
* Norvegia va recunoaşte oficial statul Palestina la 28 mai, anunţă premierul Jonas Gahr Store
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Armata americană anunță că a lansat noi atacuri împotriva Iranului
Armata americană a anunțat că a lansat miercuri noi atacuri împotriva Iranului pentru a 'slăbi capacitatea' Teheranului de a viza nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz, după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că Washingtonul va 'lovi puternic' în cursul nopții, relatează AFP. 'Fo
Președinții polonez și ucrainean și-au reluat dialogul la Ankara
Președintele polonez Karol Nawrocki și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski au discutat miercuri în marginea summitului NATO de la Ankara, reluând dialogul dintre cele două țări aliate afectat de o dispută istorică, notează AFP. Relațiile dintre Varșovia și Kiev s-au răcit la sfârșitul lunii mai, când președintele
Suedia și Germania își vor consolida colaborarea în materie de apărare aeriană
Suedia a anunțat miercuri că își va consolida colaborarea cu Germania în domeniul apărării aeriene, în special în ceea ce privește dezvoltarea de sisteme fără pilot, relatează AFP. Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, vorbind într-o conferință de presă, a anunțat că a semnat cu omologul său german, Boris Pist
Președintele Trump elimină Siria de pe lista statelor care susțin terorismul
Președintele american Donald Trump l-a informat miercuri pe omologul său sirian Ahmed al-Sharaa că a decis să elimine Siria de pe lista țărilor considerate de SUA susținătoare ale terorismului, transmite Reuters. 'Am promis să ridic toate barierele care vă împiedică să vă reconstruiți țara și foarte curând veți putea face asta&
NATO este mai puternică și mai unită după summitul de la Ankara, susține premierul britanic Starmer
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că NATO este 'mai puternică și mai unită' la finalul summitului de la Ankara, fapt afirmat și de președintele Donald Trump, în pofida criticilor asupra Alianței care au amenințat să umbrească reuniunea de două zile, relatează dpa. Starmer a spus că liderii 'au obținut ceea ce și
Trump spune că noile confruntări cu Iranul vor lua sfârșit rapid și reamintește că e ținta nr. 1 a Teheranului
Noile înfruntări care au izbucnit între SUA și Iran în pofida armistițiului se vor încheia 'foarte rapid', a declarat miercuri Donald Trump la finalul unui summit al NATO de la Ankara, relatează AFP și Reuters. 'Cred că ceea ce se întâmplă va lua sfârșit foarte rapid', a spus liderul am
Trump vorbește despre o ''unitate extraordinară'' la summitul NATO și remarcă progrese în cheltuielile pentru apărare
Președintele american Donald Trump le-a spus miercuri jurnaliștilor că a existat o ''unitatea extraordinară'' la summitul NATO din Turcia și a promis, de asemenea, că va crește producția americană de arme. ''Ei (europenii - n.r.) vor echipament american, pentru că funcționează mai bine'', a declarat Trump î
Misiunea NATO de poliție aeriană în țările baltice va fi transformată în misiune de apărare antiaeriană
NATO a convenit să transforme misiunea sa de poliție aeriană din statele baltice în misiune de apărare antiaeriană, oferind astfel piloților avioanelor de vânătoare un mandat mai larg, inclusiv distrugerea ''țintelor ce reprezintă o amenințare'', a declarat miercuri președintele lituanian Gitanas Nauseda, potrivit Reuters.
Franța va contribui la forțele terestre avansate ale NATO în țările nordice
Franța va contribui la forțele terestre avansate ale NATO numite FLF Finlanda, conduse de Suedia și destinate consolidării capacităților de descurajare în fața amenințării ruse, au anunțat miercuri cele trei țări, transmite France Presse. ''Franța va contribui prin desfășurări de forțe terestre terestre la rotația Forțelor terest
Parlamentul European îl critică pe Zelenski în disputa istorică cu Polonia
Parlamentul European a dezaprobat miercuri decizia președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a numi o unitate militară după denumirea unei grupări care a masacrat cetățeni polonezi în Al Doilea Război Mondial, decizie ce a tensionat relațiile dintre Ucraina și Polonia, relatează agenția dpa. Într-o rezoluție adoptată de Parlame
NATO trebuie să acorde atenție și flancului său sudic, afirmă la Ankara premierul italian Giorgia Meloni
NATO trebuie să acorde atenție și flancului său sudic, în contextul în care și acesta este vizat de amenințări, a declarat miercuri premierul italian Giorgia Meloni, după încheierea summitului de la Ankara, informează Reuters și ANSA. ''Africa este vecinul nostru direct și ar dori să coopereze cu noi mai mult, î
Președintele Croației semnalează la summitul NATO achizițiile de arme ale Serbiei ca pe un motiv de preocupare
Președintele croat Zoran Milanovic a invocat miercuri, la summitul NATO de la Ankara, preocupări privind dezvoltarea militară a Serbiei, inclusiv achiziția de către aceasta de arme cu rază lungă de acțiune, avertizând că Croația va trebui să ia în considerare un răspuns, relatează agenția croată de știri Hina. ''Serbia se c
Germania: Un adolescent de 16 ani a fost arestat după un presupus atac la un liceu din Bavaria
Poliția germană a arestat un suspect în vârstă de 16 ani după un atac la un liceu din Schongau, Bavaria, miercuri, soldat cu rănirea gravă a două fete, informează AFP și dpa.
Trump amenință Iranul că îi va distruge podurile, infrastructura energetică, uzinele de desalinizare și că îi va ocupa insula Kharg
Președintele american Donald Trump a amenințat miercuri Iranul că îi va ocupa insula petrolieră strategică Kharg, îi va distruge infrastructura de generare a energiei electrice, precum și podurile și instalațiile de desalinizare a apei, relatează agenția EFE. Adresându-se presei la începutul unei întâlniri c
#Ucraina: Macron evocă, la finalul summitului NATO de la Ankara, exerciții militare cu țările din Coaliția Voinței
Președintele francez Emmanuel Macron a evocat miercuri viitoare exerciții militare comune și inedite ale țărilor din ''Coaliția Voinței'', aliate ale Ucrainei, în scopul ''credibilizării și consolidării'' activității sale de planificare, relatează AFP. ''Pe 13 iulie, la Paris, 'Coaliția Voinței












