Miniştrii migraţiei din Uniunea Europeană se întâlnesc joi la Bruxelles pentru a discuta despre îmbunătăţirea securităţii în blocul comunitar după atacurile letale din Franţa şi Belgia, precum şi despre îngrijorările legate de faptul că războiul dintre Israel şi Hamas va forţa strămutarea în masă a persoanelor, relatează Reuters.

Unii membri ai blocului celor 27 de naţiuni au cerut deja frontiere mai stricte, mai multe repatrieri de străini şi noi acorduri cu statele africane pentru a ţine pe teritoriile lor refugiaţi şi migranţi din Europa, după ce un migrant tunisian care nu a primit azil a ucis luni două persoane la Bruxelles.

Un profesor a fost ucis săptămâna trecută în nordul Franţei într-un atac pe care preşedintele Emmanuel Macron l-a condamnat drept "terorism islamist".

Crimele au avut loc într-un moment de îngrijorare sporită privind securitatea în mare parte din Europa, legată de războiul dintre Israel şi Hamas.

"Implicaţiile situaţiei din Orientul Mijlociu pentru securitatea noastră internă sunt foarte actuale în acest moment", a declarat un diplomat din UE implicat în pregătirea discuţiilor ministeriale.

"Atât în ceea ce priveşte situaţia în evoluţie din Orientul Mijlociu, cât şi ceea ce vedem că se întâmplă în interiorul UE", a adăugat sursa.

Aceasta va fi prima şansă a miniştrilor de a face schimb de opinii în persoană de la atacul din 7 octombrie al grupului militant palestinian Hamas, care a ucis cel puţin 1.400 de israelieni, majoritatea civili, şi la care Israelul a răspuns prin bombardarea Fâşiei Gaza.

Nu se aşteaptă ca miniştrii să ia decizii specifice, dar vor discuta despre ce evoluţii particulare ar putea determina palestinienii să fugă în număr mare sau să declanşeze acte violente în interiorul blocului comunitar.

Preocupări similare în unele cercuri din UE cu privire la o potenţială creştere a imigraţiei nu s-au materializat după ce talibanii au revenit la putere în Afganistan în 2021.

Dar blocul comunitar a fost precaut de când a fost luat prin surprindere atunci când peste un milion de persoane - majoritatea refugiaţi din cauza războiului din Siria - au ajuns pe ţărmurile sale din Marea Mediterană în 2015.

Atacul de la Bruxelles a subliniat deficienţele persistente ale sistemelor de migraţie şi azil ale UE, inclusiv lacunele în materie de securitate şi returnările ineficiente. Doar aproximativ o cincime dintre persoanele ale căror cazuri de azil eşuează în Europa sunt de fapt trimise înapoi.

Susţinătorii unei revizuiri iminente a politicilor UE privind migraţia - care se aşteaptă să fie finalizată în acest an - spun că aceasta ar îmbunătăţi situaţia, inclusiv prin facilitarea repatrierii mai rapide a străinilor cu cazier judiciar.

Există, de asemenea, un nou impuls pentru acorduri cu ţările africane - inclusiv Egipt şi Maroc - asemănător cu cel pe care UE l-a încheiat recent cu Tunisia, oferind ajutor în schimbul reducerii de către Tunis a plecărilor către Europa.

Criticii noilor politici UE privind migraţia şi azilul se îndoiesc că acestea ar fi eficiente şi indică riscuri tot mai mari pentru drepturile omului, în contextul în care accentul se pune pe descurajarea imigraţiei neautorizate.

UE, un bloc de ţări cu 450 de milioane de persoane, a înregistrat aproximativ 250.000 de sosiri ilegale în acest an, în mare parte ajutate de contrabandişti.

Anul trecut, UE a primit câteva milioane de refugiaţi rezultaţi din războiul dus de Rusia împotriva vecinei sale Ucraina. În schimb, UE vrea să reducă imigraţia ilegală din Orientul Mijlociu şi Africa. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)