Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Parlamentul European, reunit în sesiune plenară, s-a pronunţat miercuri în favoarea proiectului Comisiei Europene privind refacerea naturii.

În urma unei dezbateri marţi, Parlamentul a adoptat miercuri poziţia sa privind legea UE privind restaurarea naturii cu 336 de voturi pentru, 300 împotrivă şi 13 abţineri. Întrucât în Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (ENVI) nu a existat o majoritate în favoarea modificărilor aduse asupra legislaţiei UE privind restaurarea naturii, această comisie europarlamentară a prezentat propunerea de respingere a proiectului Comisiei Europene. Însă votul de respingere a propunerii Comisiei nu a trecut (312 voturi ''pentru'', 324 ''împotrivă'' şi 12 abţineri).

Conform proiectului de lege, până în 2030, UE trebuie să dispună de măsuri de refacere care să acopere cel puţin 20% din suprafaţa sa terestră şi maritimă. Deputaţii europeni subliniază că refacerea ecosistemului este esenţială pentru combaterea schimbărilor climatice şi a pierderii biodiversităţii şi reduce riscurile pentru securitatea alimentară. Ei subliniază că proiectul de lege nu impune crearea de noi zone protejate în UE şi nici nu blochează noile infrastructuri de energie regenerabilă, deoarece au adăugat un nou articol care subliniază că astfel de instalaţii sunt, în marea lor majoritate, de interes public, relatează PE într-un comunicat de presă.

Parlamentul subliniază că noua lege trebuie să contribuie la îndeplinirea angajamentelor internaţionale ale UE, în special a Cadrului global de biodiversitate Kunming-Montreal al ONU. Dar, precizează eurodeputaţii, legea se va aplica numai după ce Comisia va furniza date privind condiţiile necesare pentru a asigura securitatea alimentară pe termen lung şi după ce ţările UE vor cuantifica suprafaţa care trebuie restaurată pentru a atinge obiectivele de restaurare pentru fiecare tip de habitat. Parlamentul prevede, de asemenea, posibilitatea de a amâna obiectivele în cazul unor consecinţe socio-economice excepţionale.

În termen de cel mult 12 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului, Comisia va trebui să evalueze posibilul decalaj între nevoile financiare pentru restaurare şi finanţarea UE disponibilă şi să analizeze soluţii pentru a reduce acest decalaj, în special prin intermediul unui instrument UE specific.

"Legea privind refacerea naturii este un element esenţial al "Pactului verde european" şi urmează consensul ştiinţific şi recomandările pentru refacerea ecosistemelor europene. Fermierii şi pescarii vor beneficia de pe urma acesteia şi va garanta terenuri locuibile pentru generaţiile viitoare. Poziţia noastră adoptată astăzi transmite un mesaj clar. Acum trebuie să continuăm să facem o treabă bună, să ne menţinem poziţia în timpul negocierilor cu statele membre şi să ajungem la un acord înainte de sfârşitul mandatului acestui Parlament pentru a adopta primul regulament de refacere a naturii din istoria UE", a declarat după vot raportorul în acest dosar, eurodeputatul socialist spaniol Cesar Luena (S&D), citat în comunicatul de presă.

Parlamentul European şi Consiliul UE urmează acum să negocieze textul final, cu obiectivul ajungerii la un acord înaintea alegerilor europene din 6-9 iunie 2024.

În cadrul Pactului verde european, Comisia Europeană a propus în urmă cu peste un an un regulament privind refacerea pe termen lung a naturii deteriorate în toate zonele terestre şi maritime ale Uniunii Europene şi pentru a atinge obiectivele UE în materie de climă şi biodiversitate. Potrivit Comisiei, noua lege ar aduce beneficii economice semnificative, întrucât fiecare euro investit s-ar traduce în beneficii de cel puţin opt euro, şi răspunde aşteptărilor cetăţenilor în ceea ce priveşte protecţia şi refacerea biodiversităţii, a peisajelor şi a oceanelor, exprimate în unele din concluziile Conferinţei privind viitorul Europei.

Grupul Partidului Popular European (PPE), cel mai numeros din Parlamentul European şi condus de germanul Manfred Weber, a dus o campanie împotriva proiectului Comisiei Europene, explicând că acesta ar afecta negativ fermierii şi ar periclita securitatea alimentară, asta în pofida faptului că preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, este ea însăşi membră a PPE. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea) 

Citiţi şi:

* Legislaţia UE privind refacerea naturii: Siegfried Mureşan speră că după negocierile dintre PE şi Consiliu se va ajunge la o formulă acceptabilă