Şeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, s-ar afla la Moscova, iar la 1 iulie s-ar fi întâlnit chiar cu preşedintele rus Vladimir Putin la Kremlin, potrivit unor servicii secrete occidentale, citate în ediţia sa de luni de publicaţia franceză Liberation.

Din 24 iunie, de când a dat ordin unităţilor sale care se apropiau de Moscova să se întoarcă din drum, patronul grupului Wagner a dispărut din peisaj. Potrivit surselor exclusive ale Liberation, el şi-ar fi petrecut săptămâna după rebeliune la Kremlin, negociind soarta imperiului său.

Aşadar, potrivit acestora, Prigojin nu s-ar afla nici la Minsk şi nici la Sankt-Petersburg, aşa cum s-a spus anterior.

Cel puţin de la 1 iulie, Prigojin este reţinut la Kremlin, unde a fost convocat împreună cu comandanţii săi.

La Kremlin, Evgheni Prigojin s-ar fi întâlnit cu preşedintele Vladimir Putin, şi ar fi avut de asemenea o întâlnire cu Viktor Zolotov - comandantul Gărzii Naţionale Rosgvardia şi unul dintre cei mai loiali aliaţi ai şefului statului rus, înainte de această funcţie Zolotov a activat ani în şir ca gardă de corp al lui Putin - şi cu Serghei Narîşkin, şeful Serviciului de Informaţii Externe rus (SVR).

Întrebat joi, 6 iulie, despre soarta şi locul în care s-ar afla Prigojin, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a oferit niciun indiciu, limitându-se să spună că Moscova nu are nici "capacitatea şi nici voinţa" de a urmări ipoteticele sale mişcări.

Mai devreme în cursul aceleiaşi zile, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko - care a acţionat oficial ca mediator între liderul mercenarilor rebeli şi Putin în momentul puciului eşuat - a afirmat că Prigojin nu se află pe teritoriul belarus. Şi nici mercenari Wagner nu ar exista în Belarus, ei aflându-se în taberele lor din Lugansk (estul Ucrainei). În 27 iunie, Lukaşenko afirma că şeful Wagner se află în Belarus.

Tentativa de insurecţie a şefului Wagner din 23- 24 iunie a zdruncinat puterea rusă aflată în plin conflict armat în Ucraina. Timp de câteva ore, unităţi de mercenari au ocupat un cartier general al armatei ruse din Rostov (sud-vest) şi au pornit în marş spre Moscova, potrivit AFP.

Revolta s-a încheiat în seara zilei de 24 iunie cu un acord de trimitere a lui Prigojin în exil în Belarus, el dând asigurări că marşul său nu urmărea răsturnarea guvernului şi nici a puterii ruse, ci salvarea grupului Wagner de la desfiinţare de către statul major.

De atunci, media de stat ruse au încercat să-l arate ca pe un om de afaceri lacom, care şi-a pierdut minţile, după ce a făcut avere după ani buni de contracte de profitabile cu statul rus, în timp ce însuşi preşedintele Vladimir Putin a declarat că grupul de mercenari Wagner a fost finanţat de la bugetul de stat, după o lungă perioadă în care Kremlinul a negat orice legătură cu Wagner, potrivit agenţiei de presă citate.

Grupul paramilitar Wagner a primit aproape un miliard de euro de la statul rus în ultimul an, a declarat Vladimir Putin la trei zile după ce şeful său a organizat o rebeliune armată, care a eşuat.

'Între mai 2022 şi mai 2023, statul a plătit 86,262 miliarde de ruble (aproximativ 922 milioane de euro la cursul actual) sub formă de plăţi către grupul Wagner', a declarat preşedintele rus în cadrul unei întâlniri cu responsabili militari, transmisă de televiziunea rusă.

Putin a recunoscut că statul a 'finanţat complet' grupul Wagner, subliniind că firma Concord, a lui Evgheni Prigojin, 'a câştigat în acelaşi timp 80 de miliarde de ruble (aproximativ 850 de milioane de euro)', conform AFP. AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)

Citeşte şi:

Kremlinul confirmă informaţiile din media că Prigojin s-a întâlnit cu Putin după rebeliune