Poliţia din Stockholm a autorizat un protest în cadrul căruia a fost ars un Coran, în faţa unei moschei din capitala Suediei, informează miercuri dpa, care a verificat autorizaţia.

Autorizarea a fost cerută pentru miercuri după-amiaza, locul ales fiind o piaţă din faţa unei moschei din centrul oraşului. Cel care a solicitat permisiunea poliţiei a rupt în bucăţi şi a ars un exemplar din Coran; înainte de asta, şi-a şters încălţămintea cu file rupte din cartea sfântă a islamului şi a pus între coperte carne de porc, în timp ce un alt protestatar vorbea la megafon.

Unul dintre participanţi a fost Salwan Momika. Într-un interviu acordat recent unui ziar, el se prezentase ca refugiat irakian şi afirmase că urmăreşte interzicerea Coranului.

Poliţia fusese anunţată că la manifestaţie vor participa doar două persoane. S-au adunat însă circa 200 de privitori, dintre care unii au strigat în arabă "Allah e mare", dezaprobând evenimentul; un susţinător al demonstraţiei şi-a făcut auzită părerea contrară: "să ardă!". Forţele de ordine au reţinut un bărbat care a încercat să arunce o piatră.

A fost prima dată când un astfel de gest a fost făcut în public, după ce justiţia suedeză a decis că este vorba de libertatea de exprimare, deci poliţia nu are dreptul să refuze autorizarea protestelor la care se dă foc Coranului. În februarie, poliţia a respins o astfel de cerere din motive de securitate.

Reprezentanţi ai moscheii în faţa căreia a avut loc manifestaţia şi-au exprimat dezamăgirea faţă de decizia poliţiei de a elibera autorizaţia necesară în timpul sărbătorii musulmane Eid al-Adha (Sărbătoarea Sacrificiului), pentru care au venit anul acesta circa 10.000 de vizitatori, a declarat directorul moscheii, imamul Mahmoud Khalfi. "Moscheea a sugerat poliţiei să mute cel puţin demonstraţia în altă parte, ceea ce este posibil legal, însă ei au decis să nu facă asta", a arătat el.

Ministrul turc de externe Hakan Fidan a condamnat arderea Coranului printr-un mesaj pe Twitter.

Manifestaţiile islamofobe au provocat în ultimele luni tensiuni între Suedia - care a solicitat aderarea la NATO - şi Turcia, care a blocat până acum acest demers, alături de Ungaria. Extinderea alianţei se poate face numai cu acordul unanim al statelor membre.

Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat într-o conferinţă de presă că nu doreşte să facă speculaţii despre eventualele efecte ale incidentului asupra procesului de primire a ţării sale în NATO. El a apreciat că demonstraţia de miercuri a fost "legală, dar neadecvată" şi a arătat că decizia de autorizare revine poliţiei.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat de mai multe ori Suedia că nu acţionează împotriva "organizaţiilor teroriste" - termen prin care pare să se refere în special la grupările politice ale kurzilor originari din Turcia.

Unele din aceste grupări, cum ar fi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat oficial o formaţiune teroristă de Turcia, SUA şi UE, acţionează în exil, inclusiv pe teritoriul suedez.

Suedia a înăsprit recent legislaţia antiteroristă, iar Curtea Supremă de la Stockholm a aprobat pentru prima dată extrădarea în Turcia a unui presupus membru al PKK. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)