NATO se luptă în culise să-şi găsească un nou lider (Reuters)
62.jpg)
Cursa pentru conducerea NATO se intensifică, însă ea se desfăşoară în mare parte în culise, încă fără niciun semn privind un posibil câştigător, comentează vineri Reuters.
Jens Stoltenberg, secretarul general norvegian al Alianţei Nord-Atlantice, ar urma să renunţe la post la finalul lui septembrie, după nouă ani petrecuţi în această poziţie.
Mulţi membri ai Alianţei ar vrea ca succesorul său să fie stabilit înainte sau la Summitul NATO din Lituania de la mijlocul lunii iulie.
Însă asta nu înseamnă prea mult timp la dispoziţie pentru cele 31 de ţări membre să ajungă la consensul necesar pentru a alege un nou lider. Ele i-ar putea cere lui Stoltenberg să îşi extindă mandatul pentru a patra oară.
Indiferent cine va prelua conducerea, o va face într-un moment critic, pentru că se confruntă cu dubla provocare de a ţine aliaţii uniţi în sprijinul pentru Ucraina şi de a evita orice escaladare ce ar atrage NATO într-un război direct cu Rusia.
Secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, a declarat săptămâna trecută că i-ar plăcea să ocupe acest post. Însă, în contextul în care unele guverne vor în premieră o femeie în poziţia de secretar general al NATO, şefa guvernului danez, Mette Frederiksen, este de asemenea un concurent important.
Deşi rolul secretarului general este unul public, cursa este extrem de opacă şi se derulează în special prin consultări între lideri şi diplomaţi, comentează Reuters. Aceste consultări vor continua până când toţii membrii NATO vor conveni că au ajuns la un consens.
Jamie Shea, fost oficial de rang înalt al NATO, care a lucrat în Alianţă timp de 38 de ani, a spus că liderii vor căuta un politician extrem de pregătit, bun comunicator şi diplomat.
"A menţine familia unită, a ţine pe toată lumea împreună constant, a fi în contact cu toţi aliaţii pentru a te asigura că răspunzi îngrijorărilor lor reprezintă o parte importantă a postului", a declarat Jamie Shea, care acum face parte din think tank-ul Chatham House.
Mulţi diplomaţi consideră că Wallace are puţine şanse la acest post, deşi este respectat în rândul membrilor Alianţei. Dorinţa unor membri de a alege o femeie este în dezavantajul său.
Mulţi ar prefera de asemenea un fost premier sau preşedinte, pentru a se asigura că liderul NATO are influenţă politică la nivel înalt. În vârstă de 64 de ani, Stoltenberg a fost premier al Norvegiei.
Unele state, în special Franţa, vor pe cineva dintr-o ţară din UE, sperând la o colaborare mai strânsă între NATO şi blocul comunitar.
Mette Frederiksen îndeplineşte toate aceste criterii. Deşi spune că nu este candidată, nu a afirmat niciodată că nu ar fi interesată de post. Diplomaţi din NATO declară că, în spatele scenei, ea este o opţiune puternic luată în considerare.
Numele ei a apărut prima dată în discuţie public într-un articol de luna trecută al ziarului norvegian VG, iar ea s-a aflat din nou în atenţia media în această săptămână după ce Casa Albă a anunţat că îl va vizita pe preşedintele american Joe Biden la începutul lunii iunie.
"Nu aplic pentru niciun post", le-a spus ea jurnaliştilor miercuri la Copenhaga, aplanând speculaţiile că vizita ar echivala cu un interviu de angajare pentru şefia NATO.
Deşi acest post ajunge în mod tradiţional la un european, orice candidat serios are nevoie de aprobarea Washingtonului, puterea dominantă din NATO.
O sursă familiară cu poziţia SUA a spus că administraţia Biden nu are încă un candidat favorit şi că are loc o "dezbatere intensă" între principalii consilieri.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a spus că "este prea devreme în acest proces pentru a specula în legătură cu cine va primi sprijinul SUA".
Dacă ar ajunge în acest post, Mette Frederiksen ar fi al treilea şef al NATO la rând dintr-o ţară nordică. Asta în timp ce unii aliaţii susţin că postul ar trebui să fie ocupat în premieră de cineva din Europa de Est, mai ales în contextul în care războiul declanşat de Rusia în Ucraina a crescut importanţa regiunii pentru NATO.
Printre alte nume vehiculate în discuţiile dintre diplomaţi şi în relatări media se numără şefa guvernului din Estonia, Kaja Kallas, preşedinta Comisiei Europene, germana Ursula von der Leyen, şi şefa adjunctă a guvernului canadian, Chrystia Freeland.
Însă, în opinia unor diplomaţi, Kallas are o poziţie prea dură în privinţa Rusiei din perspectiva unor state membre ale NATO, Berlinul vrea ca Von der Leyen să rămână la Comisie, iar Freeland are dezavantajul că provine dintr-o ţară non-europeană considerată codaşă în privinţa cheltuielilor militare.
Alte nume vehiculate sunt veteranul premier olandez Mark Rutte şi prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez.
Însă Rutte a insistat că nu îşi doreşte postul, iar Sanchez se confruntă cu alegeri generale în a doua jumătate a anului.
Unii diplomaţi suspectează de asemenea că mulţi dintre candidaţii luaţi în discuţie ar putea fi inacceptabili pentru preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care are mari şanse să fie reales la scrutinul de duminică şi nu ar avea nicio problemă în a bloca un consens în cadrul NATO.
Turcia, alături de Ungaria, blochează aderarea Suediei la NATO.
Numărul aparent mic de candidaţi cu sprijin larg ridică posibilitatea ca mandatul lui Stoltenberg să fie din nou prelungit, poate până la un nou summit NATO, în 2024.
Stoltenberg a spus că nu vrea să mai stea, dar nu a precizat cum va răspunde dacă i se va cere să mai rămână.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Ministrul de externe ucrainean nu are încredere în anunțul lui Putin privind încetarea unilaterală a focului de Paște
Ministrul de externe ucrainean, Andrii Sîbiha, la fel ca președintele Volodimir Zelenski înaintea sa, a criticat încetarea focului de 30 de ore anunțată sâmbătă
Gaza: Șeful serviciilor de informații turce a discutat cu o delegația a Hamas despre aducerea de ajutoare umanitare
Șeful serviciilor de informații turce, Ibrahim Kalin, s-a întâlnit sâmbătă cu lideri ai Hamas pentru a discuta despre mijloace de a aduce ajutoare umanitare în Fâșia Gaza, unde Israelul a reluat ofensiva militară, transmite AFP. Ibrahim Kalin a discutat cu Mohammad Darwish, șeful consiliului politic al Hamas, și d
Rusia: Trupele ucrainene au fost alungate din aproape toată regiunea Kursk (șeful Statului Major rus)
Armata rusă a alungat trupele ucrainene din aproape toată regiunea Kursk din vestul Rusiei, a afirmat sâmbătă șeful Statului Major, Valerii Gherasimov, transmite Reuters. 'Cea mai mare parte a zonei unde a avut loc invazia acum este eliberată', i-a declarat Gherasimov președintelui Vladimir Putin, într-o întâlni
Iranul anunță noi discuții cu SUA sâmbăta viitoare, în Oman
Iranul și Statele Unite, care au purtat sâmbătă, la Roma, discuții cu privire la dosarul nuclear, vor continua convorbirile sâmbăta viitoare, 26 aprilie, în Oman, a anunțat ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, la televiziunea de stat, transmite AFP. 'Ne vom regăsi sâmbăta viitoare în Oman', a afirmat el, adăug&aci
UPDATE #Ucraina: Putin anunță o scurtă încetare unilaterală a focului cu ocazia sărbătorilor de Paște
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat o scurtă încetare unilaterală a focului în conflictul cu Ucraina cu ocazia sărbătorilor de Paște, începând de sâmbătă, ora 18.00 a Moscovei (15.00 GMT), și până luni, 21 aprilie, ora 00.00 (duminică, ora 21.00 GMT), chemând Kievul să-i urmeze exemplul, transmit Reuters, EFE și AFP.
Rusia susține că a recucerit penultima localitate din Kursk controlată de armata ucraineană
Rusia a susținut sâmbătă că a recucerit penultima localitate din regiunea rusă Kursk aflată încă sub controlul armatei ucrainene, încheind astfel aproape complet recucerirea acestui teritoriu care a fost ținta unei ofensive ucrainene în vara anului 2024, informează AFP și EFE. 'În cursul operațiunilor ofensive, unitățile grupu
Bombardamentele israeliene au ucis aproape 30 de palestinieni în ultimele ore în Fâșia Gaza
Bombardamentele israeliene asupra Fâșiei Gaza au ucis cel puțin 27 de persoane, majoritatea copii, sâmbătă dimineață, a raportat Ministerul palestinian al Sănătății, transmite EFE. Armata israeliană a bombardat din nou adăposturile și corturile unde sunt cazate majoritatea persoanelor strămutate, a informat presa palestiniană.
Vicepreședintele american J.D. Vance s-a întâlnit cu secretarul de stat al Vaticanului, Pietro Parolin
Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, s-a întâlnit sâmbătă cu secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul italian Pietro Parolin, în timp ce o întâlnire cu papa Francisc nu este programată oficial deoarece acesta continuă să se afle în convalescență după o infecție respiratorie, transmite AFP. Delegația vicepreședintelui
#Ucraina și Rusia s-au atacat cu drone în timpul nopții de vineri spre sâmbătă
Forțele aeriene ucrainene au raportat distrugerea a 33 de drone lansate de Rusia asupra teritoriului său în noaptea de vineri spre sâmbătă, informează EFE. 'Distrugerea a 33 de drone de atac, atât Shahed, cât și alte tipuri, a fost confirmată în estul, nordul și sudul țării', au raportat forțele aeriene Ucrainene pe Telegr
SUA: Curtea Supremă a suspendat deportările migranților venezueleni
Curtea Supremă a SUA a suspendat sâmbătă deportarea de către administrația americană în temeiul unei legi din secolul al XVIII-lea a migranților venezueleni suspectați că aparțin unei organizații infracționale, informează AFP. Președintele american Donald Trump a invocat luna trecută Alien Enemies Act din 1798 pentru a aresta migranți venezueleni a
Ministrul de externe al Iranului a ajuns la Roma pentru noi negocieri nucleare cu SUA
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a sosit sâmbătă la Roma pentru a doua rundă de negocieri cu Statele Unite în vederea unui acord privind programul nuclear al Teheranului, informează EFE. 'Ora aproximativă anunțată pentru începerea discuțiilor este sâmbătă la prânz, ora Iranului', sau 10:30 a.m. la Roma (08:30 G
SUA anunță reducerea la jumătate a efectivelor militare din Siria
Departamentul american al Apărării a anunțat vineri retragerea a aproximativ 1.000 de militari din Siria, din cei aproximativ 2.000 desfășurați în prezent în țară pentru a lupta împotriva jihadiștilor, notează AFP. Statele Unite au o prezență militară în Siria de ani de zile, în special în cadrul coaliției i
Un tunisian arestat în Italia, bănuit de pregătirea unui atac al SI
Poliția italiană anti-terorism a anunțat vineri că a arestat un cetățean tunisian suspectat de legături cu gruparea Stat Islamic (SI), care, potrivit autorităților de la Roma, a plănuit un atac în Italia, notează AFP. Bărbatul, care locuiește la Cosenza, în regiunea Calabria (sud), este căutat de Tunisia 'pentru că a fost impli
Bulgaria afirmă că a vândut EAU armele găsite în Sudan
Bulgaria, negând orice încălcare a sancțiunilor internaționale, a afirmat că a livrat Emiratelor Arabe Unite (EAU) arme transferate ulterior în Sudan în ciuda embargoului UE, potrivit unei anchete a canalului de televiziune France 24 publicată vineri, relatează AFP. 'Produsele au fost recepționate în înt
Trump este vag cu privire la un termen limită stabilit de SUA pentru acordul de pace din #Ucraina
Președintele Donald Trump a rămas vag cu privire la un termen limită al SUA pentru un potențial acord de pace în Ucraina, în urma unui ultimatum criptic emis de secretarul de stat Marco Rubio, relatează dpa. Întrebat vineri la Casa Albă, Trump a declarat că dorește să vadă un acord 'foarte curând'.