Nord Stream: Diferitele ipoteze ale sabotajului (AFP)

Teza ''sabotajului'' este puternic privilegiată pentru a explica scurgerile spectaculoase de gaze din gazoductele Nord Stream 1 şi 2 în Marea Baltică, o operaţiune desigur complexă dar nicidecum imposibilă pentru o armă cu capacitatea necesară, notează miercuri AFP într-o analiză.
Ipoteza unor deficienţe tehnice simultane pare acum exclusă, dar metoda folosită în acţiunea de sabotaj şi presupusul autor rămân necunoscute, astfel că multe teorii pot fi avansate.
O zonă supravegheată
Cele trei scurgeri identificate luni sunt localizate în largul insulei daneze Bornholm, între Suedia şi Polonia; o zonă supravegheată intens de zeci de ani.
''În trecut, URSS îşi amplasa pe fundul mării submarine spion cu capacităţi speciale de inginerie'', aminteşte pe Twitter analistul naval HI Sutton.
Între timp, statele baltice aflate odinioară în componenţa URSS au trecut de partea NATO. Dar scurgerile s-au produs în apele internaţionale unde fiecare poate circula.
''Marina rusă dispune astăzi de cea mai mare flotă de submarine spion din lume. Ele sunt bazate în Arctica. Acestea ar fi capabile să avarieze o conductă în Marea Baltică'', asigură HI Sutton, deşi consideră totuşi această ipoteză ca fiind ''improbabilă''.
Un sabotaj complex
O astfel de operaţiune impune o intervenţie la o adâncime de 70 de metri. ''Este ceva greu. Deteriorarea a două gazoducte pe fundul mării este un eveniment important, aşadar un actor statal este probabil'' implicat, remarcă Lion Hirth, profesor la Hertie School din Berlin, el excluzând posibilitatea unui act terorist obişnuit.
Însă o armată competentă ştie cum să-l facă; zona este ''perfect adaptată submarinelor de buzunar'', explică un responsabil militar francez, menţionând folosirea fie a unor scafandri de luptă trimişi să plaseze încărcături explozive, fie a unei mine mobile sau a unei drone submarine.
''Drona pleacă dintr-un submarin care poate rămâne la mai multe mile nautice de punctul ţintit. El lansează drona-mină, care navighează cu (o viteză de) circa zece noduri, aproape de fundul mării'', explică responsabilul francez. ''Deci ţinta este fixă şi nu este foarte complicat'' să fie lovită.
În schimb, ipoteza folosirii unei torpile, armă utilă mai degrabă pentru o ţintă aflată în mişcare, este în opinia sa mai puţin plauzibilă.
Puterea exploziei ''echivalează cu cea a sute de kilograme de TNT'', mai remarcă expertul francez. Institutul norvegian de seismologie NORSAR a estimat energia celei de-a doua deflagraţii cu cea produsă de circa 700 de kilograme de TNT.
Operaţiune nerevendicată
Cancelariile occidentale arată cu degetul spre Moscova, care neagă orice implicare, dar evocă la rândul ei un sabotaj.
''Marea Baltică este una închisă şi cu adâncimi mici, unde aproape fiecare mişcare este observată şi monitorizată de statele riverane şi de navele lor'', subliniază Julian Pawlak, de la Universitatea Helmut Schmidt din Hamburg. Cu toate acestea, unele nave şi submarine ''pot desfăşura pe ascuns scafandri de luptă'' şi vehicule submarine ghidate de la distanţă.
Aşadar, nimic nu este imposibil pentru o armată care stăpâneşte arta operaţiunilor clandestine. ''Aceasta se numeşte o operaţiune navală specială. Nu este ceva simplu, dar există. Este ceva bine coordonat şi bine pregătit'', confirmă sursa militară franceză.
Cine a făcut-o?
Va trece probabil mult timp până când adevărul va ieşi la suprafaţă în mod credibil. Dar deocamdată mai mulţi actori profită de pe urma ambiguităţii.
Există ţări ''care au interesul ca gazoductul (Nord Stream 1 şi 2) să nu mai poată funcţiona niciodată'', remarcă aceeaşi sursă militară franceză.
Adversarii noii conducte Nord Stream 2 sunt de fapt numeroşi de mulţi ani, cu SUA în frunte.
Pe 7 februarie, cu două săptâmâni înaintea declanşării invaziei ruse, preşedintele american Joe Biden a declarat că ''dacă Rusia invadează (Ucraina), atunci nu va mai exista Nord Stream 2''. Întrebat atunci despre metoda la care SUA ar putea recurge în cazul acestei infrastructuri aflate sub controlul aliatului său german, preşedintele american a răspuns: ''Vă promit, suntem capabili să o facem''. Înregistrarea video cu această declaraţie a fost intens distribuită pe reţelele de socializare în ultimele 24 de ore.
La o zi după avarierea gazoductelor Nord Stream, Polonia, Norvegia şi Danemarca au inaugurat un gazoduct strategic, Baltic Pipe, care le va permite polonezilor să-şi diminueze dependenţa faţă de gazul natural rusesc, importând gaz din Norvegia. ''Epoca dominaţiei ruse în domeniul gazului ia sfârşit, epocă marcată de şantaj, ameninţări şi extorsiuni', a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la inaugurarea conductei.
Două certitudini
Aşadar, în acest stadiu există două certitudini, care sugerează fiecare un alt actor implicat.
Prima este că evenimentul are legătură cu războiul din Ucraina. ''Comandamentul maritim al NATO şi navele aliate iau în calcul şi se pregătesc pentru (efectuarea unor) activităţi hibride, inclusiv sabotaje asupra infrastructurilor critice, pe lângă obiectivul principal al apărării colective'', spune Julian Pawlak, sugerând teza unui sabotaj condus de SUA.
Dintr-o altă perspectivă, a doua certitudine arată că atacul asupra gazoductelor din Marea Baltică aduce un factor de instabilitate în plus pentru economia europeană. ''Este o violentă readucere în atenţie a vulnerabilităţii infrastructurii noastre energetice'', constată Lion Hirth, care privilegiază teza unui sabotaj executat de Rusia.
''Dacă acest lucru este adevărat, atunci este foarte îngrijorător. Înseamnă cel puţin că Rusia (...) trimite mesajul cel mai clar posibil că ea nu va mai livra gaz (Europei) în viitorul apropiat'', conchide interlocutorul citat.
Dar oricine ar fi ei, cei care au atacat Nord Stream dau de asemenea de înţeles că ar putea lovi şi alte infrastructuri energetice care deservesc o Europă însetată de gaz şi petrol, mai scrie AFP.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Acuzat de genocid, Israelul condamnă 'minciunile nefondate' ale Amnesty International
Ministerul de Externe israelian a respins marți ''minciunile nefondate'' ale Amnesty International, care a acuzat în aceeași zi Israelul de comiterea ''unui genocid în direct'' în cadrul războiului din Fâșia Gaza, transmite AFRP. ''Organizația radicală anti-israeliană Amnesty Inte
Spania/Pană de curent: Justiția a deschis o anchetă privind un eventual sabotaj informatic
Audiența națională, instanța din Madrid care se ocupă de cele mai grave spețe, inclusiv de terorism, a anunțat marți deschiderea unei anchete pentru a stabili dacă ampla pană de curent care a semănat haosul în țară a fost cauzată de un 'sabotaj informatic', informează AFP și Reuters. 'Judecătorul Audienței naționale Jose Luis
Ungaria: Parlamentul înăsprește legislația antidrog și prelungește starea de urgență legată de războiul din #Ucraina
Parlamentul ungar a adoptat marți o lege care interzice producerea, abuzul, distribuirea sau promovarea drogurilor, în conformitate cu politica guvernului de 'toleranță zero față de droguri', transmite MTI. Legea a fost adoptată cu 143 voturi pentru, 19 împotrivă și 13 abțineri. Ea 'creează mediul juridic
#Ucraina evacuează copiii din patru așezări din Dnipropetrovsk din cauza apropierii trupelor ruse
Autoritățile din Dnipropetrovsk au anunțat marți evacuarea forțată a familiilor cu copii din patru așezări din estul acestei regiuni din centrul Ucrainei, de a cărei graniță administrativă încearcă să se apropie de luni de zile trupele ruse din regiunea vecină Donețk, relatează EFE și Interfax-Ukraina. Ordinul - semnat la 25 aprilie de g
Președintele Turciei a sosit la Roma pentru convorbiri cu premierul Meloni despre consolidarea relațiilor
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a sosit marți la Roma pentru convorbiri cu șefa guvernului italian Giorgia Meloni destinate să impulsioneze comerțul și cooperarea între cele două țări mediteraneene, relatează AFP. Meloni și Erdogan vor aborda de asemenea războiul în Ucraina și situația din Orientul Mijlociu înaintea un
Kremlinul respinge propunerea lui Zelenski de a declara un armistițiu de 30 de zile
Kremlinul a respins marți propunerea Ucrainei de a declara un armistițiu de 30 de zile, cerând să se țină cont mai întâi de preocupările Rusiei, în timp ce a solicitat Kievului să se alăture unei încetări a focului de trei zile cu ocazia ceremoniilor dedicate împlinirii a 80 de ani de la victoria asupra forțelor naziste în ce
Alegeri legislative în Canada: China se declară 'gata să dezvolte relațiile' cu Ottawa
China a declarat marți că este 'gata să dezvolte relațiile' cu Canada, fără a transmite însă felicitări după victoria Partidului Liberal condus de premierul în exercițiu Mark Carney în alegerile legislative din Canada, relatează AFP. Relațiile dintre Beijing și Ottawa sunt tensionate de mai mulți ani din cauza numeroaselor dis
Ministrul german al apărării afirmă că se bazează pe continuarea sprijinului SUA pentru #Ucraina
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat luni că se bazează pe continuarea sprijinului SUA pentru apărarea Ucrainei împotriva Rusiei, subliniind că războiul merge dincolo de supraviețuirea Ucrainei, ajungând până la securitatea Europei în ansamblu, relatează marți dpa. Pistorius a declarat luni pentru p
Canada nu trebuie să uite niciodată trădarea americană, declară premierul Mark Carney
'Canada nu trebuie să uite niciodată trădarea' americană, a declarat marți premierul Mark Carney în discursul său de victorie electorală, în fața susținătorilor la Ottawa, informează AFP. 'Fosta noastră relație cu SUA s-a încheiat', pentru că 'președintele (Donald) Trump încearcă să ne frângă pentru a ne stăp&a
#Ucraina: O fetiță de 12 ani, ucisă într-un atac al forțelor ruse în regiunea Dnipropetrovsk
O fetiță de 12 ani a fost ucisă într-un atac cu drone al forțelor ruse în estul Ucrainei, au anunțat marți autoritățile locale, președinția ucraineană acuzând Moscova că 'blochează eforturile' președintelui american Donald Trump de a pune capăt conflictului, relatează AFP. Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Sergii
'Lumea asistă la un genocid în direct' în Gaza, denunță Amnesty International
'Lumea asistă pe ecranele sale la un genocid în direct' comis de Israel în Fâșia Gaza, denunță secretarul general al Amnesty International, Agnes Callamard, în prefața raportului anual al organizației pentru drepturile omului, publicat marți, relatează AFP. 'Din 7 octombrie 2023, data când Hamas a comi
Armistițiu anunțat de Putin: Zelenski denunță o 'tentativă de manipulare'
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat luni o 'tentativă de manipulare' după ce omologul său rus Vladimir Putin a anunțat o încetare a focului în Ucraina între 8 și 10 mai pentru a marca victoria sovietică asupra Germaniei naziste, relatează AFP. 'Acum există o nouă tentativă de manipulare: dintr-un
Aderarea Ucrainei la UE: Viktor Orban și Robert Fico se opun abolirii unanimității în deciziile de politică externă
Premierul ungar Viktor Orban și omologul său slovac Robert Fico au avertizat luni Uniunea Europeană cu privire la o eventuală abolire a regulii unanimității, opțiune evocată de diplomați pentru a contracara veto-ul Budapestei privind aderarea Ucrainei la blocul comunitar, transmit AFP și MTI. ''Imaginați-vă că unanimitatea nu ar fi nec
Ministrul pakistanez al apărării se așteaptă la o incursiune militară iminentă din partea Indiei
Ministrul pakistanez al apărării, Khawaja Muhammad Asif, a declarat luni într-un interviu acordat agenției Reuters că este iminentă o incursiune militară a Indiei, după atacul unor militanți care au ucis 26 de oameni în Kashmir săptămâna trecută. Oficialul de la Islamabad a adăugat că Pakistanul nu va recurge la armamentul at
Brazilia: Miniștrii de externe din BRICS discută un răspuns comun la politicile comerciale ale lui Trump
Miniștrii de externe ai statelor din grupul BRICS s-au reunit luni la Rio de Janeiro, în Brazilia, pentru a lua în discuție o apărare comună a sistemului comercial global, coordonându-și răspunsul la avalanșa de noi tarife impuse de președintele american Donald Trump, transmite AFP. Se așteaptă ca reuniunea de la Rio de Janei