Guvernul ungar a răspuns Comisiei Europene cu privire la cererile acesteia asupra statului de drept, în urma lansării procedurii prin care Bruxellesul încearcă să suspende fondurile europene pentru Ungaria.

''Guvernul ungar a trimis Comisiei Europene răspunsul său asupra procedurii de condiţionalitate. Guvernul ungar a pus pe masă un amplu pachet de măsuri pentru a răspunde tuturor preocupărilor Comisiei'', a anunţat într-un comunicat pe Facebook ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga, potrivit agenţiei EFE.

Acest anunţ a venit cu puţin timp înainte de miezul nopţii de luni spre marţi, adică cu câteva minute înainte să expire termenul dat de Bruxelles pentru a primi răspunsurile.

Guvernul condus de Viktor Orban ''rămâne deschis unui dialog constructiv cu Comisia'' Europeană, a adăugat Judit Varga, fără a face precizări despre conţinutul răspunsurilor transmise Bruxellesului.

Conform noului mecanism de condiţionalitate, intrat în vigoare anul acesta, Comisia Europeană poate suspenda fondurile europene ale statelor UE despre care consideră că încalcă statul de drept, pentru aceasta fiind suficient în etapa finală a procedurii un vot prin majoritate calificată în Consiliul UE.

Polonia şi Ungaria au ameninţat în 2020 că vor bloca prin veto bugetul multianual al UE dacă va fi introdus acest mecanism. Dar premierii polonez şi ungar, Mateusz Morawiecki şi Viktor Orban, au acceptat în cele din urmă un compromis, şi anume ca acest mecanism să se aplice numai pentru încălcările ce afectează direct bugetul UE, să nu privească chestiunile societale (precum drepturile comunităţii LGBT) şi să intre în vigoare numai după ce Curtea de Justiţie a UE (CJUE) se va fi pronunţat asupra lui, decizie dată pe 16 februarie anul acesta şi care a fost favorabilă Comisiei Europene.

Ulterior acestei decizii a CJUE, Comisia Europeană a activat mecanismul de condiţionalitate împotriva Ungariei. Budapesta a acceptat în luna iulie mai multe dintre cererile Bruxellesului, referitoare, printre altele, la combaterea corupţiei, atribuirea contractelor publice sau efectuarea consultărilor naţionale înaintea adoptării unor legi. Dar acest răspuns nu a mulţumit Comisia Europeană, care la sfârşitul lunii iulie a trimis guvernului ungar o nouă scrisoare, cu termen de răspuns 22 august.

În acest timp, tot din cauza acuzaţiilor Comisiei Europene privind încălcarea statului de drept, aceasta menţine blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, la fel şi pe cel al Poloniei, cel din urmă fiind aprobat de Comisie, dar fără a permite accesul la fonduri.

Polonia a ameninţat luna aceasta că îşi va exercita dreptul de veto pentru a bloca iniţiative ale Uniunii Europene, în cazul în care Comisia Europeană nu-i va debloca PNRR-ul.

Şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, a declarat marţi că guvernul ungar a promis Comisiei Europene revizuirea până în octombrie a anumitor legi criticate de Bruxelles, aceasta dacă se va ajunge la un acord privind eliberarea fondurilor.

''Am elaborat deja o parte din aceste (schimbări legale) şi am făcut promisiuni pentru mai multe alte amendamente legislative, dacă un acord cu Comisia este semnat'', a spus la un briefing Gergely Gulyas, potrivit Reuters.

Polonia şi Ungaria, ţări conduse de guverne conservatoare, sunt criticate de Bruxelles că încalcă statul de drept şi valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, reformele în justiţie, respingerea migranţilor (în cazul Ungariei) şi mai recent contestarea întâietăţii dreptului european şi a deciziilor CJUE în faţa dreptului naţional. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)