Marea reformă climatică a preşedintelui Joe Biden revine în dezbatere în Senat
Proiectul de lege de 430 de miliarde de dolari destinat măsurilor vizând schimbarea climatică, asistenţa medicală şi fiscalitatea pe care Senatul american a început să-l dezbată sâmbătă seara ar putea constitui o victorie majoră pentru democraţi şi ar putea contribui la reducerea emisiilor de carbon aflate la originea schimbărilor climatice, comentează duminică Reuters într-o amplă analiză.
Democraţii speră că proiectul de lege, pe care ei vor să-l facă să treacă în Senat în pofida opoziţiei unite a republicanilor, le va creşte şansele în alegerile de la jumătatea mandatului din 8 noiembrie, când se aşteaptă ca republicanii să recâştige majoritatea în cel puţin una din camerele Congresului.
Pachetul, numit "Inflation Reduction Act", este o versiune considerabil redusă a unui proiect de lege anterior susţinut de preşedintele democrat Joe Biden, care a fost blocat de democraţii din Senat, Joe Manchin şi Kyrsten Sinema, din cauza costului său prea ridicat.
"Aceasta vrea poporul american", a declarat jurnaliştilor şeful majorităţii din Senat, Chuck Schumer. "Acordăm prioritate clasei medii, familiilor care lucrează, celor care luptă pentru a ajunge în clasa medie, în locul a ceea ce fac republicanii: acordă prioritate celor care sunt foarte sus".
Dacă Senatul adoptă proiectul de lege, ceea ce va necesita probabil un vot decisiv din partea vicepreşedintei Kamala Harris, el îl va trimite Camerei Reprezentanţilor, controlată de democraţi, care are intenţia să-l examineze vineri, după care Biden va putea să-l promulge.
Republicanii au criticat proiectul de lege ca fiind o "listă de dorinţe" de cheltuieli, care - potrivit lor - ar afecta o economie şi aşa împovărată de inflaţie, afirmând că aceasta va desfiinţa locuri de muncă, va creşte costurile energetice şi va submina creşterea într-un moment în care economia se confruntă cu o potenţială recesiune.
"Ultima nebunie fiscală şi risipitoare a democraţilor are un serios impuls politic", a declarat sâmbătă senatorul republican Chuck Grassley. "Ultimul lucru de care întreprinderile şi familiile au nevoie în acest moment îl reprezintă creşterea impozitelor şi o serie de politici prost analizate care să creeze şi mai multă confuzie şi incertitudine în economie".
Aproape jumătate dintre americani - circa 49% - susţin proiectul de lege, dintre care 69% sunt democraţi şi 34% republicani, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos realizat în 3-4 august. Elementul cel mai popular al proiectului de lege este să se acorde Medicare (programe de sănătate sponsorizate de guvern) puterea de a negocia preţul medicamentelor, ceea ce susţin 71% dintre persoanele intervievate, între care 68% republicani.
Economiştii, care afirmă că legislaţia ar putea să ajute Rezerva federală să combată inflaţia, nu se aşteaptă la un impact important asupra economiei în lunile următoare.
Cu cheltuieli de 370 miliarde de dolari destinate climatului, acest proiect de lege va deveni legea asupra schimbării climatului cea mai consecventă adoptată vreodată de Congres, notează Reuters.
Proiectul de lege propune întreprinderilor şi familiilor miliarde de dolari pentru a încuraja cumpărarea de vehicule electrice şi de aparate cu un înalt randament energetic, precum şi pentru a stimula noi investiţii în energia eoliană şi solară care ar dubla cantitatea noilor capacităţi de producţie a electricităţii curate în SUA din 2024, aşa cum este previzionat de Repeat Project de la Universitatea Princeton.
Aceasta ar contribui la îndeplinirea promisiunii SUA de a reduce la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 în raport cu nivelurile din 2005, angajament asumat la summitul climatic din Glasgow anul trecut.
Legislaţia ar reduce costurile medicamentelor pentru guvern, angajatori şi pacienţi, a declarat Juliette Cubanski, director-adjunct al programului Medicare la Kaiser Family Foundation.
"Efectul cel mai important ar fi poate pentru persoanele care beneficiază de o acoperire a medicamentelor eliberate pe bază de reţete de la Medicare", a spus ea.
O schimbare-cheie o constituie dispoziţia care permite la nivelul planului federal de sănătate Medicare ca persoanele în vârstă şi cu dizabilităţi să negocieze preţurile cele mai scăzute la medicamentele de pe reţetă.
Industria farmaceutică susţine că negocierea preţului va sufoca inovaţia. Preţurile negociate pentru 10 dintre medicamentele cele mai costisitoare prin Medicare ar urma să fie aplicate din 2026, acest număr urmând să crească până când plafonul va ajunge la 20 de medicamente anual în 2029. AGERPRES/(AS-editor:Lilia Traci, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Austria: Preşedintele Van der Bellen l-a mandatat pe Herbert Kickl, liderul extremei drepte, cu formarea guvernului
Preşedintele austriac Alexander van der Bellen l-a mandatat oficial pe liderul Partidului Libertăţii (FPÖ, populist de extremă dreapta), Herbert Kickl, cu formarea unui guvern de coaliţie, după ce o tentativă a formaţiunilor centriste de a constitui un executiv fără FPÖ a eşuat neaşteptat la sfârşitul săptămânii trecute, informează dpa şi Reuters.
#Ucraina: Zelenski spune că va negocia mai întâi cu Trump, apoi cu UE şi în final cu Rusia
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este dispus să negocieze încheierea războiului cu ruşii ca pas final după o întâlnire cu preşedintele ales al SUA, Donald Trump, şi cu reprezentanţii Uniunii Europene (UE) şi abia după ce obţine de la aceştia din urmă un nivel satisfăcător de garanţii de securitate pentru Ucraina, informează luni EFE.
AIEA a detectat explozii puternice în apropierea centralei nucleare ucrainene Zaporojie
Observatorii de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) staţionaţi în Ucraina au informat duminică seară că au auzit explozii puternice în apropierea centralei nucleare ucrainene din Zaporojie, aflată sub ocupaţie rusă, informează luni EFE. Într-o declaraţie postată pe site-ul său, organizaţia cu sediul la Viena sublin
Un bărbat înarmat cu un cuţit a încercat să intre în biroul premierului belgian
Un bărbat înarmat cu un cuţit a încercat luni să intre în clădirea în care se află biroul premierului în exerciţiu al Belgiei, Alexander De Croo, şi a fost arestat de militarii responsabili cu securitatea în perimetrul clădirii din Bruxelles, informează EFE. Premierul belgian nu se afla în clădire, potrivit AFP.
Franţa: La 10 ani de la atentatele jihadiste din Paris, Charlie Hebdo nu şi-a pierdut 'cheful de râs'
"Cheful de râs nu va dispărea niciodată!", dă asigurări publicaţia satirică Charlie Hebdo, la 10 ani de la atacul jihadist care i-a decimat redacţia, într-un număr special care urmează să fie publicat marţi şi în care îşi propune "să râdă de Dumnezeu" prin intermediul a aproximativ 40 de caricaturi, informează luni AFP.
Israel: Doi copii, 10 femei şi 11 vârstnici, pe lista ostaticilor care urmează să fie eliberaţi de Hamas (presă)
Doi copii, 10 femei, 11 vârstnici şi încă 11 bărbaţi ce au mai puţin de 50 de ani apar pe lista transmisă Israelului de către gruparea islamistă palestiniană Hamas cu numele celor 34 de ostatici pe care ar urma să-i elibereze într-o primă fază a unui acord de încetare a focului, informează luni EFE, care adaugă că respectiva listă a ajuns în pre
Rusia anunţă capturarea oraşului Kurahove, în estul Ucrainei
După câteva luni de lupte intense, armata rusă a preluat controlul asupra bastionului ucrainean Kurahove, în regiunea de est Doneţk, a afirmat luni Ministerul Apărării rus într-un comunicat, transmite EFE. "În cadrul ofensivei unităţilor Districtului Militar Sudic, oraşul Kurahove, cel mai dens centru urban din regiunea de sud-vest
Blinken şi-a declarat 'încrederea deplină' în procesul democratic din Coreea de Sud
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat luni, la o reuniune la Seul cu preşedintele interimar sud-coreean, Choi Sang-mok, că Washingtonul are "încredere deplină" în el într-un moment marcat de incertitudinea politică în care se află ţara asiatică de la decretarea legii marţiale în decembrie, informează EFE.
Coreea de Nord lansează o rachetă cu rază intermediară, primul său test în două luni
Coreea de Nord a lansat luni în direcţia Mării Japoniei ceea ce se crede a fi o rachetă balistică cu rază intermediară (IRBM), în ceea ce reprezintă primul său test de acest tip în două luni, consemnează agenţiile internaţionale de presă. "Armata noastră a detectat o rachetă balistică lansată din zona Phenian astăzi în jurul orei 1
Canada: Premierul Trudeau ar putea demisiona în această săptămână
Afundat într-o gravă criză politică, premierul canadian Justin Trudeau și-ar putea anunța demisia în această săptămână, în contextul în care se confruntă cu o disidență tot mai mare în propriul său Partid Liberal, a informat duminică jurnalul The Globe and Mail, notează AFP. Citând trei surse anonime f
Coreea de Sud: Anchetatorii cer un termen suplimentar pentru arestarea lui Yoon
Serviciul anticorupție însărcinat cu ancheta asupra legii marțiale în Coreea de Sud a anunțat luni că va cere justiției un termen suplimentar pentru a-l aresta pe președintele demis Yoon Suk Yeol, ascuns în reședința sa din Seul, după ce vineri a fost împiedicat să facă acest lucru de către garda apropiată a fostului șef al statului, notează A
SUA: Biden cere 'să nu se uite' asaltul asupra Capitoliului
Președintele american Joe Biden a declarat la sfârșitul săptămânii că evenimentele din 6 ianuarie 2021, când susținătorii lui Donald Trump au luat cu asalt Capitoliul, nu trebuie să fie uitate sau 'rescrise' patru ani mai târziu, relatează AFP. 'Nu cred că ar trebui să ne comportăm de parcă nimic nu s-ar fi
Venezuela: Opoziția cheamă la manifestații joi, în ajunul învestirii lui Maduro
Maria Corina Machado, șefa opoziției venezuelene care revendică victoria la alegerile prezidențiale din 28 iulie, a lansat un apel la manifestații joi, cu o zi înaintea ceremoniei de învestire a lui Nicolas Maduro, proclamat câștigător, scrie AFP. 'Acea zi va intra în istorie ca ziua în care Venezuela a pus: d
Zelenski dorește să convină cu Trump asupra unui plan de pace înainte de a vorbi cu Putin
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu publicat la sfârșitul săptămânii că dorește să se întâlnească cu viitorul președinte american, Donald Trump, pentru a conveni asupra unui plan de pace înainte de orice negocieri cu președintele rus Vladimir Putin, transmite AFP. 'Mai
Austria: Conservatorii se declară gata să negocieze cu extrema dreaptă pentru formarea unei coaliții guvernamentale
Partidul Popular austriac (OeVP, conservatori) a declarat duminică că este gata să înceapă negocierile cu formațiunea de extremă dreapta Partidul Libertății (FPOe) pentru formarea unui nou guvern, o schimbare politică după eșecul discuțiilor cu liberalii și social-democrații pentru formarea unei coaliții guvernamentale, relatează AFP. Au