Parlamentul finlandez a început miercuri dezbaterile asupra aderării la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), deja "foarte probabilă" după declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, informează AFP.

Moscova a ameninţat că îşi va întări capacităţile militare, inclusiv cele nucleare, în regiunea baltică dacă Finlanda, care are 1.300 de kilometri de frontieră cu Rusia, sau Suedia vor adera la alianţa militară condusă de SUA.

Însă miercuri, premierul finlandez Sanna Marin a declarat că "este timpul să fie găsite soluţii" şi că "unitatea este cea mai bună garanţie de securitate".

Săptămâna trecută, ea a estimat că decizia de a adera sau nu la NATO ar urma să fie luată în mai puţin de lună. Este "foarte probabil" ca Finlanda să fie candidată, a recunoscut vineri şefa diplomaţiei finlandeze Tytti Tuppurainen.

Multă vreme divizaţi în această problemă, cei 200 de membri ai Eduskunta, Parlamentul finlandez, par a fi acum majoritatea în favoarea aderării, potrivit unor estimări ale mass-media, care au descoperit doar 12 opozanţi.

"Este clar că acţiunile Rusiei ne-au apropiat mult de o aliniere militară", pentru că "Moscova a devenit nemiloasă, imprevizibilă şi agresivă", a declarat Antti Lindtman, parlamentar din partea Partidului Social-Democrat aflat la putere, în timpul dezbaterii, însă fără a anunţa deja o schimbare de poziţie a partidului său, istoric reticent faţă de aderarea la NATO.

Ecologistul Atte Harjanne a declarat la rândul său că partidul lui susţine aderarea la Alianţa Nord-Atlantică.

În timpul primei ore de dezbatere, doar Alianţa de Stânga, partener minor al coaliţiei aflate la putere, s-a opus aderării, care, în opinia sa, va plasa Finlanda în prima linie în caz de atac rusesc.

Fără a exprima o recomandare oficială, o "carte albă" adresată săptămâna trecută de guvern parlamentarilor subliniază că doar o aderare la NATO va permite Finlandei să beneficieze de "umbrela" articolului său 5 de apărare colectivă.

Chiar dacă a renunţat la stricta sa neutralitate la sfârşitul Războiului Rece şi a aderat la Uniunea Europeană (UE) în 1995, Finlanda este azi doar un partener al NATO. Potrivit "cărţii albe", o raliere la cei 30 de membri ai alianţei va oferi o disuasiune "considerabil mai mare" împotriva unui atac rus.

"Finlandezii par să fi luat decizia şi există deja o enormă majoritate în favoarea unei aderări la NATO", a dezvăluit vineri Tytti Tuppurainen.

Sondajele de opinie sugerează că aproape două treimi dintre cei 5,5 milioane de finlandezi susţin acum aderarea la NATO, aproape de trei ori mai mulţi decât înainte de războiul din Ucraina.

Moscova încearcă să descurajeze demersul fostului său mare ducat, care a obţinut deja susţinerea majorităţii membrilor NATO pentru o eventuală aderare.

"A fi membru NATO nu le poate întări securitatea naţională. De facto, (Finlanda şi Suedia) vor fi în prima linie a NATO", a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe rus, Maria Zaharova. Aceste ţări "trebuie să înţeleagă consecinţele unei asemenea măsuri pentru relaţiile noastre bilaterale şi pentru arhitectura europeană de securitate în ansamblul ei", a adăugat ea.

Decizia finlandeză este urmărită cu mare atenţie în Suedia, a cărei hotărâre pare să depindă de alegerea Finlandei.

Numeroşi analişti anticipează o candidatură a Finlandei şi poate a Suediei, suficient de rapid pentru summitul NATO de la sfârşitul lui iunie, la Madrid. Este necesară unanimitatea statelor membre.

Helsinki se aşteaptă ca între patru luni şi un an să fie necesare pentru a încheia eventualele proceduri de aderare.

Dacă acest lucru va avea loc, frontierele terestre între ţările membre ale NATO şi Rusia se vor dubla, atingând aproape 2.600 de kilometri.

Finlanda, care a făcut parte din Imperiul Rus timp de puţin peste un secol (1809-1917), are o istorie complicată cu ţara vecină, marcată de o rezistenţă eroică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în special în timpul Războiului de Iarnă din 1939-1940. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Florin Ştefan, editor online: Gabriela Badea)