Rezoluţia Parlamentului European (PE) care cere un embargo total şi imediat pentru importurile de gaz şi petrol ruseşti şi extinderea substanţială a listei de sancţiuni care vizează responsabili din Rusia şi Belarus a fost adoptată joi cu o majoritate largă de eurodeputaţi.

Rezoluţia privind concluziile Consiliului European din 24-25 martie 2022, inclusiv privind ultimele evoluţii ale războiului împotriva Ucrainei şi sancţiunile UE împotriva Rusiei şi implementarea lor, elaborată de grupurile politice, a trecut cu 513 voturi pentru, 22 împotrivă şi 19 abţineri, în aplauzele eurodeputaţilor.

O serie de amendamente care cereau ca formula "un embargo asupra importurilor de petrol, cărbune, combustibil nuclear şi gaz cât de curând posibil" să fie înlocuită cu "un embargo total şi imediat asupra importurilor de petrol, cărbune, combustibil nuclear şi gaz" a trecut şi ea la vot cu 413 voturi pentru, 93 împotrivă şi 46 de abţineri.

Unul dintre aceste amendamente era semnat, printre alte zeci de eurodeputaţi, şi de românii Marian Jean Marinescu, Gheorghe Falcă, Eugen Tomac, Ramona Strugariu şi Traian Băsescu.

Eurodeputata Beata Szydlo, fostul premier al Poloniei, a fost printre cei 93 de eurodeputaţi care au votat împotriva celor trei amendamente, care practic au dus la scoaterea din rezoluţie a formulei "cât de curând posibil" referitoare la importurile de gaz, care dilua acest apel al PE. La votul pe amendamente s-au abţinut şi eurodeputatele din grupul S&D Maria Grapini şi Corina Creţu.

Potrivit listei de vot, eurodeputaţii români nu s-au aflat însă pe lista abţinerilor sau a voturilor împotrivă la votul final asupra rezoluţiei. Eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan a postat pe Facebook după vot că este "mândru că această rezoluţie pe care am cosemnat-o a fost adoptată cu un asemenea rezultat".

Rezoluţia prevede, la alineatul 15, un "apel la un embargo total şi imediat asupra importurilor din Rusia de petrol, cărbune, combustibil nuclear şi gaz, renunţarea completă la gazoductele Nord Stream 1 şi Nord Stream 2 şi prezentarea unui plan pentru continuarea asigurării securităţii aprovizionării cu energie pe termen scurt".

De asemenea, cere textul rezoluţiei, ar trebui "să se stabilească un plan cuprinzător de acţiune pentru UE privind viitoare sancţiuni şi să se comunice clar liniile roşii şi paşii, măsură cu măsură, pentru a retrage sancţiunile în cazul în care Rusia face paşi pentru restabilirea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale internaţionale şi îşi retrage complet trupele de pe teritoriul Ucrainei".

La alineatul 19, rezoluţia grupurilor politice din PE "subliniază că toate bunurile aparţinându-le oficialilor ruşi sau oligarhilor asociaţi cu regimul Putin, cât şi ale reprezentanţilor şi interpuşilor acestora, precum şi ale celor din Belarus legaţi de regimul Lukaşenko ar trebui confiscate" şi vizele UE ale deţinătorilor lor revocate, în cadrul unei "interdicţii complete şi imediate a paşapoartelor de aur, vizelor şi permiselor de şedere".

De asemenea, subliniază textul citat, "un segment mai larg de oficiali ruşi, guvernatori şi primari, precum şi membri ai elitei economice care se supun actualei politici a regimului Putin şi beneficiază în urma acestui lucru ar trebui vizat de sancţiuni".

Rezoluţia mai prevede că implementarea deplină şi efectivă a sancţiunilor existente de către întreaga UE şi de către aliaţii internaţionali ai UE trebuie să fie o prioritate în prezent. Eurodeputaţii fac apel la liderii UE să excludă Rusia din G20 şi din alte organizaţii multilaterale, cum ar fi Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Interpol, Organizaţia Mondială a Comerţului, UNESCO şi altele, "ceea ce ar constitui un semn important că comunitatea internaţională nu va reveni la relaţiile obişnuite cu statul agresor".

Pentru a eficientiza sancţiunile, PE solicită excluderea băncilor ruseşti din sistemul SWIFT, interzicerea intrării în apele teritoriale ale UE şi a staţionării în porturile UE a tuturor navelor conectate la Rusia şi interzicerea transportului rutier de mărfuri dinspre şi către Rusia şi Belarus.

Eurodeputaţii fac referire în rezoluţie la atrocităţile şocante, "care constituie în mod incontestabil crime de război", comise de trupele ruse în Ucraina şi, în special, în Bucea, care au distrus complet sau aproape complet Mariupol, Volnovaha şi alte oraşe şi sate. Aceştia subliniază că autorii crimelor de război trebuie traşi la răspundere şi solicită înfiinţarea unui tribunal special al ONU pentru crimele din Ucraina.

Parlamentul European reiterează faptul că livrările de arme trebuie să continue şi să fie intensificate pentru a permite Ucrainei să se apere în mod eficient şi sprijină continuarea ajutorului defensiv acordat forţelor armate ucrainene în mod individual de către statele membre ale UE şi în mod colectiv prin intermediul Instrumentului european pentru pace.

Iniţial au existat semnale că rezoluţia, care are doar valoare de simbol, ar putea să nu treacă din cauza opoziţiei eurodeputaţilor statelor membre dependente de gazul rusesc, dar în final PE a reuşit să dea o imagine de unitate. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Volodimir Zelenski îndeamnă Grecia să îşi exercite influenţa în UE pentru a ajuta oraşul Mariupol

* Un grup de investigaţie ucrainean i-a identificat pe unii dintre presupuşii autori ai masacrului de la Bucea

* Rusia acuză Google de informaţii false în legătură cu Ucraina şi îi interzice să facă publicitate

* NATO: Războiul din Ucraina a ''zdruncinat întreaga ordine internaţională''

* Consiliul Europei denunţă returnarea refugiaţilor şi migranţilor la frontierele europene