Este puţin probabil ca preşedintele rus Vladimir Putin să treacă de la ameninţări la fapte şi să recurgă la armele nucleare în războiul asupra Ucrainei, potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) din Stockholm, citat vineri de DPA.

"Nu cred că războiul nuclear este un rezultat probabil al acestei crize", a declarat directorul SIPRI, Dan Smith. "Dar din păcate, când armele nucleare există, atunci desigur există întotdeauna această mică posibilitate. Şi ar fi catastrofal", a adăugat el.

Putin a anunţat că trimite trupe ruseşti în Ucraina joi dimineaţă devreme, lansând o invazie de care se temea demult vecinul Rusiei. În discursul său, el a subliniat că Rusia este acum una dintre "cele mai puternice puteri nucleare din lume".

Conform ultimului raport anual al SIPRI, difuzat în iunie 2021, Rusia avea peste 6.255 din cele 13.080 de arme nucleare deţinute de cele nouă puteri nucleare ale lumii la începutul anului trecut. Statele Unite, la rândul lor, aveau 5.550 de focoase.

Smith a respins argumentul că arsenalele nucleare contribuie la stabilitatea internaţională.

"Oamenii care vin cu acest argument ar trebui să se uite la instabilitatea pe care o trăim în acest moment şi să înţeleagă: Nu, armele nucleare nu contribuie la stabilitate. Ele contribuie la suspiciune reciprocă, ostilitate şi instabilitate", a declarat el pentru DPA.

Mulţi politicieni importanţi au descris invazia Ucrainei de către Rusia drept un moment întunecat al istoriei europene.

Din punct de vedere istoric, nu a existat o situaţie mai periculoasă de la Războiul din Coreea la începutul anilor 1950, a spus Smith. A existat şi o confruntare a forţelor militare în Criza Rachetelor din Cuba - dar acum chiar are loc un război, a continuat el.

Spre deosebire de acele momente din istorie, "nu este uşor să vezi care va fi rezolvarea diplomatică a acestei crize", a notat el.

Cu privire la motivaţiile lui Putin cu privire la Ucraina, Smith a spus că conceptul de securitate al Rusiei se bazează pe aceea de a avea o oarecare putere şi influenţă în zone din afara propriilor sale graniţe.

În opinia lui Putin, aceste state învecinate ar trebui în mod ideal "să se conformeze" precum Belarusul sau "să fie dezactivate" ca Georgia, potrivit expertului.

Guvernul de la Kiev, a spus el, "nu se conformează". Cu toate acestea, Putin vrea să se asigure că Ucraina poate acţiona ca un tampon de securitate de încredere spre Vest.

Dar ideea unei Ucrainei ca stat-tampon este greşită, în opinia lui Smith. În schimb, Ucraina ar putea fi abordată ca o naţiune care s-ar putea bucura de relaţii potenţial bune atât cu Rusia, cât şi cu Occidentul.

"Cam acesta ar fi obiectivul. (...) Atunci toţi s-ar bucura de securitate", a declarat Smith, atrăgând apoi atenţia cu privire la civilii din Ucraina: ''Ei nu sunt acolo pentru a fi pioni în jocul de putere al altcuiva". AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

VIDEO LIVE UPDATE: Lupte la Kiev, primele unităţi ale armatei ruse au intrat în capitala ucraineană; Ucraina vrea pace