Şase lituanieni au intentat joi o acţiune în justiţie împotriva fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov pentru crime de război împotriva independenţei acestui stat baltic, în timpul sângerosului atac sovietic din 13 ianuarie 1991, informează AFP.

Cu ocazia ceremoniilor de comemorare a 31 de ani de la acele confruntări, aceşti apropiaţi ai victimelor cer să se facă dreptate.

În timpul acelui atac, 14 civili neînarmaţi şi-au pierdut viaţa şi pese 700 de persoane au fost rănite. Mii de militanţi pro-independenţă s-au adunat în jurul turnului Radioteleviziunii şi altor clădiri-cheie din capitala Lituaniei, pentru a împiedica preluarea controlului de către ruşi.

În 2019, un tribunal lituanian a condamnat zeci de responsabili din perioada sovietică pentru crime de război, însă procurorii ţării au refuzat să-l ancheteze pe Gorbaciov, astăzi în vârstă de 90 de ani şi care în acea perioadă conducea Uniunea Sovietică. Acest refuz a suscitat furia reclamanţilor.

Aceştia din urmă afirmă că fostul lider al URSS avea control asupra armatei sovietice, dar nu a reuşit să oprească această "crimă internaţională" împotriva lituanienilor, în căutarea libertăţii după 50 de ani de ocupaţie sovietică.

"Este clar că acţiunile forţelor militare nu ar fi fost posibile fără o coordonare cu Gorbaciov", a declarat Robertas Povilaitis, care şi-a pierdut atunci tatăl. Potrivit lui, procesul este "foarte important", însă dacă nu se ia în calcul responsabilitatea comandantului-şef "justiţia nu este completă".

Majoritatea celor 67 de persoane găsite vinovate de crime de război în Lituania au fost judecate în contumacie, inclusiv fostul ministru sovietic al apărării Dmitri Iazov, decedat în 2020.

În timp ce mai mulţi responsabili lituanieni din perioada sovietică au fost trimişi la închisoare, alţi suspecţi au scăpat în Rusia şi în Belarus.

Lituania şi celelalte două ţări baltice, Letonia şi Estonia, au obţinut recunoaşterea internaţională a independenţei lor mai târziu în 1991, după cinci decenii de ocupaţie sovietică, înainte de a adera la Uniunea Europeană şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord în 2004. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Florin Ştefan, editor online: Gabriela Badea)