Comisia Europeană şi-a apărat miercuri politica în materie de azil şi de migraţie, după ce papa Francisc a lansat un apel să se pună capăt "naufragiului civilizaţiei", într-un discurs rostit într-o tabără de migranţi din insula Lesbos, în Grecia, relatează France Presse.

Întrebat despre aceste declaraţii, vicepreşedintele Comisiei, Margaritis Schinas, grec de naţionalitate, care a asistat la vizita papei în Lesbos, a spus că acestea nu au aceeaşi interpretare precum cea difuzată de media.

Suveranul Pontif "a recunoscut clar îmbunătăţirea şi progresele semnificative care au avut loc pe teren de la prima sa vizită în Lesbos în 2016", a declarat Schinas, subliniind că 2.000 de persoane se aflau în tabăra vizitată de papă. Precedenta tabără, din Moria, insalubră, adăpostea până la 25.000 de migranţi în martie 2020, potrivit Comisiei.

"Noi instalaţii sunt în curs de finalizare şi punere în funcţiune cu finanţare şi conform normelor UE", a adăugat oficialitatea europeană.

Schinas a subliniat de asemenea că papa Francisc a lansat un apel în favoarea unui acord european cu privire la migraţie, amintind că executivul european a propus în septembrie 2020 un Pact privind migraţia şi azilul, a cărui adoptare se împiedică de divizările între statele membre. "El spune acelaşi lucru ca şi noi", a comentat Schinas.

Mediterana "devine un cimitir rece fără pietre funerare (...) Vă rog, să oprim acest naufragiu al civilizaţiei!", a îndemnat Suveranul Pontif duminică, adăugând: "Sunt trist să aud că se propune ca soluţie utilizarea de fonduri comune pentru construirea de ziduri", căci "problemele nu se rezolvă prin ridicarea de bariere".

Comisia s-a pronunţat împotriva finanţării de către UE a acestor garduri împotriva migranţilor ridicate în mai multe state membre, fără însă a condamna principiul lor.

Comisarul pentru afaceri interne Ylva Johansson a salutat "progrese bune" realizate în Grecia şi în UE în ceea ce priveşte primirea solicitanţilor de azil, evocând că peste 20.000 de afgani au fost evacuaţi de către statele membre de la revenirea talibanilor la putere.

Cu toate acestea, ea şi-a exprimat regretul în legătură cu "informaţii sigure şi extrem de îngrijorătoare" cu privire la violenţe şi respingerea migranţilor la frontierele externe ale UE, referindu-se la acuzaţiile care vizează în special Grecia şi Croaţia.

"Este, desigur, total inacceptabil şi trebuie să facă obiectul unei anchete aprofundate", a afirmat Ylva Johansson, de naţionalitate suedeză.

Ea a salutat angajamentul luat de Grecia, la fel şi de Croaţia, de a institui un mecanism independent destinat să supravegheze respectarea drepturilor fundamentale la frontiere. AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Irina Cristea, editor online: Andreea Lăzăroiu)