Germanii votează duminică pentru a decide direcţia politică a celei mai mari economii europene după aproape 16 ani sub conducerea cancelarului Angela Merkel, relatează DPA.

După ascensiunea neaşteptată, dar constantă, a Partidului Social Democrat (SPD) în fruntea sondajelor, alegerile sunt cruciale pentru centru-stânga.

Candidatul SPD pentru funcţia de cancelar, Olaf Scholz, 63 de ani, care a lucrat îndeaproape cu Merkel în calitate de ministru de finanţe în ultimii patru ani, este favorit pentru a-i prelua fotoliul de cancelar, dar numai cu o diferenţă mică.

Principalul său rival, Armin Laschet, în vârstă de 60 de ani, din partea Uniunii Creştin-Democrate (CDU), a pierdut teren în timpul unei campanii electorale lipsite de strălucire, dar a redus diferenţa în sondaje la câteva puncte procentuale în ultimele zile.

Aceste marje mici vor fi cruciale pentru partidele care se vor poziţiona în vederea negocierii coaliţiei după publicarea rezultatelor.

Pentru prima dată în istoria lor, Verzii au prezentat anul acesta un candidat la cancelarie, dar popularitatea Annalenei Baerbock a scăzut vertiginos şi se aşteaptă ca Verzii să se claseze pe locul al treilea.

Merkel a condus un bloc conservator - format din CDU şi din partidul înfrăţit bavarez, Uniunea Creştin-Socială (CSU) - la victorie în ultimele patru alegeri, definind cultura politică a Germaniei pentru o întreagă generaţie.

Ea este al doilea cel mai longeviv şef de guvern al ţării, după Helmut Kohl, care a condus Germania spre reunificare.

Majoritatea comentatorilor consideră că rezultatul cel mai probabil al alegerilor va fi o coaliţie formată din trei partide. Niciun partid nu a primit mai mult de un sfert din intenţiile de vot în sondaje în timpul campaniei electorale.

Dacă Germania va rămâne cu CDU/CSU, acesta va fi un mandat pentru continuitate, cu promisiuni de reduceri de taxe care vizează în principal persoanele cu venituri medii şi mari, un control strict al datoriei publice şi o agendă privind schimbările climatice axată pe comercializarea emisiilor de carbon.

În cazul în care Germania va vira la stânga, reducerile de impozite vor favoriza probabil persoanele cu venituri medii şi mici, cu o cotă de impozitare mai mare; un salariu minim de 12 euro pe oră ar deveni realitate, iar fondurile publice ar fi deschise pentru investiţii în domenii precum energiile regenerabile şi infrastructura publică.

În ceea ce priveşte coaliţiile, includerea în coaliţie a Verzilor, a Democraţilor Liberi (FDP) sau a stângii dure Die Linke ar aduce o serie de politici noi: Verzii doresc să facă mult mai mult în ceea ce priveşte schimbările climatice şi dezvoltarea surselor de energie regenerabilă; FDP are o agendă cu taxe reduse şi pro-business; alegătorii Die Linke ar dori să vadă taxe mai mari pentru cei bogaţi şi mai puţine pentru cei cu venituri mici.

Deşi Verzii au pierdut perspectiva de a conduce un guvern de coaliţie, ei speră în continuare - poate stimulaţi de protestele de vineri privind clima - să îşi maximizeze şansele de a intra la guvernare.

Dacă vor reuşi să obţină aproximativ 16-17% din voturi, aşa cum se aşteaptă, ar fi o dublare remarcabilă a mandatului lor de la ultimele alegeri din 2017.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)