Premierul sloven Janez Jansa, a cărui ţară deţine preşedinţia Consiliului UE, a susţinut marţi un discurs în plenul Parlamentul European de la Strasbourg, sub tirul criticilor eurodeputaţilor în legătură cu respectarea statului de drept şi a libertăţii presei, relatează AFP.

Într-un lung discurs, liderul sloven conservator a ales să joace totuşi, fără nicio surpriză, cartea consensului, prezentând priorităţile preşedinţiei ţări sale care nu stârnesc dezbateri, cum ar fi relansarea economică a UE după pandemia de COVID-19.

"Respectarea statului de drept pe baza unor criterii identice este esenţială dacă vrem ca cetăţenii noştri să aibă încrede în instituţii", a afirmat Jansa, aliat al premierului suveranist ungar Viktor Orban şi acuzat de organizaţii neguvernamentale că încearcă să reducă la tăcere media şi justiţia din ţara sa, care a făcut parte din fosta Iugoslavie.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a reamintit că executivul comunitar va publica la 20 iulie un raport privind statul de drept în ţările membre. Precedentul, din septembrie 2020, a criticat Slovenia pentru cazuri "frecvente" de hărţuire online şi de ameninţări la adresa jurnaliştilor, "rar sancţionate de sistemul judiciar".

Foto: (c) CHRISTIAN HARTMANN POOL / EPA

"Mizez pe guvernul sloven să continue munca importantă privind dosarul statului de drept" şi "salut discuţiile care vor avea loc", i-a atras atenţia şefa CE.

După Portugalia şi Franţa, Slovenia a preluat joi, pentru şase luni, preşedinţia UE, urmând să prezideze reuniunile Consiliului UE.

Critici mai dure au venit din partea majorităţii responsabililor grupurilor politice din Parlamentul European, atât de dreapta, cât şi de stânga.

"Orice problemă privind statul de drept nu este problema internă a unei ţări membre, ci problema tuturor europenilor", a spus eurodeputatul conservator german Manfred Weber, care conduce PPE, principalul grup politic din Parlamentul European.

Şefa grupului social-democrat (S&D), eurodeputata Iratxe Garcia Perez, i-a reamintit lui Jansa că "libertatea presei este un pilon indispensabil al democraţiei", considerând "de rău augur" criticile recente ale premierului sloven la adresa opoziţiei din ţara sa, într-o recentă reuniune cu Comisia Europeană.

"Vă rog, nu îi mai hărţuiţi pe jurnalişti şi judecători", l-a atacat frontal olandezul de centru Malik Azmani (grupul Renew), care i-a reproşat lui Janez Jansa "că face parte dintr-un club sinistru" care nu apreciază nici media libere, nici independenţa justiţiei şi nici drepturile persoanelor LGBTI.

Ecologista germană Ska Keller a criticat "campaniile de denigrare" ale premierului sloven, în timp ce compatriotul său de la stânga radicală Martin Schirdewan a reamintit că "trebuie să putem suporta critica în democraţie".

Un sprijin pentru liderul sloven a venit de la grupul de extremă-dreapta ID, care a deplâns "această primire puţin rece din partea unora".

"Nu sunt de acord cu aceste atacuri, deoarece nimeni nu poate să dea lecţii de democraţie", a declarat italianul Marco Zanni.

Premierul sloven nu a răspuns criticilor, spunând că sunt "chestiuni bilaterale" între ţara sa şi Bruxelles. Ambianţa a fost deja tensionată din primele zile ale preşedinţiei slovene, când vicepreşedintele CE Frans Timmermans a refuzat să stea la fotografia de grup cu Janez Jansa, în timpul tradiţionalei vizite în ţara care preia preşedinţia UE.

Un alt subiect sensibil abordat în dezbaterea din PE a fost întârzierea Sloveniei în desemnarea procurorilor săi delegaţi în cadrul noului Parchet European, însărcinat cu lupta împotriva fraudelor care afectează bugetul UE. Numai Slovenia nu şi-a desemnat procurorii, din cele 22 de ţări participante.

Polonia şi Ungaria, alte ţări criticate pentru nerespectarea statului de drept, au decis să nu participe, la fel ca Suedia, Danemarca şi Irlanda.

Deşi i s-a cerut să facă aceste nominalizări cât mai repede, Janez Jansa a spus că va lua o decizie la toamnă.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Florin Ştefan, editor online: Adrian Dãdârlat)

Citeşte şi:

Slovenia doreşte să relanseze extinderea UE printr-un summit cu ţările din Balcanii Occidentali