Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a recunoscut joi ''responsabilitatea'' ţării sale în genocidul comis în Rwanda în 1994, dar a negat că Franţa ar fi avut vreo complicitate în masacrarea a circa 800.000 de etnici tutsi şi hutu moderaţi, informează AFP şi EFE.

''Dar Franţa are un rol, o istorie şi o responsabilitate politică în Rwanda. Şi are o datorie: să înfrunte istoria şi să recunoască suferinţa pe care a provocat-o poporului din Rwanda lăsând prea mult timp ca tăcerea să prevaleze asupra examinării adevărului", a recunoscut preşedintele Franţei într-un discurs solemn la Monumentul Genocidului din Kigali, unde sunt păstrate rămăşiţele a circa 250.000 de victime.

Potrivit lui Macron, "Franţa nu a ascultat vocea celor care au avertizat-o, sau şi-a supraestimat forţa crezând că poate opri ce este mai rău. Franţa nu a înţeles că, dorind să prevină un conflict regional sau un război civil, ea se afla de fapt de partea unui regim genocidar''.

''Ignorând avertismentele celor mai lucizi observatori, Franţa şi-a asumat o responsabilitate covârşitoare într-o spirală care a dus la ce a fost mai rău, chiar dacă a căutat tocmai să o evite'', a declarat preşedintele Macron, care a depus o coroană de flori la monumentul în faţa căruia s-a înclinat.

''Recunoaşterea acestui trecut înseamnă, mai presus de toate, continuarea activităţii de restabilire a justiţiei. După ce ne-am luat angajamentul de a ne asigura că nicio persoană suspectată de genocid nu poate scăpa de activitatea tribunalelor", a adăugat el.

Acest discurs mult aşteptat a avut loc în timpul unei vizite oficiale în Rwanda, prezentată ca fiind "pasul final în normalizarea relaţiilor" dintre cele două ţări, după mai mult de 25 de ani de tensiuni legate de rolul Franţei în tragedia care a provocat moartea a cel puţin 800.000 de persoane, majoritatea tutsi, între aprilie şi iulie 1994, scrie AFP.

Macron a fost primit de preşedintele Rwandei, Paul Kagame, cu care a trecut în revistă o gardă de onoare şi cu care va susţine ulterior o conferinţă de presă.

Vizita are loc la două luni de la publicarea raportului oficial al unei comisii de experţi înfiinţată de Elysee privind rolul Franţei în genocidul din Rwanda. Raportul a constatat că politica externă franceză, aflată atunci sub preşedinţia lui Francois Mitterrand, a făcut greşeli "copleşitoare" şi a fost "oarbă", dar nu a fost complice la carnagiul din mica ţară africană.

Ultimul preşedinte francez care a vizitat Rwanda a fost Nicolas Sarkozy, în februarie 2010, într-o vizită în care a recunoscut "greşelile politice grave" comise de ţara sa înainte şi în timpul masacrului, deşi nu a vizitat Memorialul Genocidului.

Problema rolului Franţei înainte, în timpul şi după genocidul împotriva tutsi din Rwanda a fost o problemă arzătoare timp de ani de zile, ducând chiar la o întrerupere a relaţiilor diplomatice între Paris şi Kigali între 2006 şi 2009, după ce Parisul i-a acuzat pe Kagame şi nouă oficiali guvernamentali de doborârea avionului în care se aflau preşedintele de atunci al Rwandei, Juvenal Habyarimana, şi omologul său din Burundi, Cyprien Ntaryamira, ambii de etnie hutu, la 6 aprilie 1994.

Genocidul a început la 7 aprilie în urma acestor asasinate (pentru care guvernul rwandez a dat vina pe rebelii tutsi ai Frontului Patriotic Rwandez al lui Kagame), care au declanşat masacrarea a aproximativ 800.000 de etnici tutsi şi hutu moderaţi în puţin peste trei luni, unul dintre cele mai grave genociduri din istoria recentă.

Franţa şi Rwanda au reluat relaţiile diplomatice la sfârşitul anului 2009. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

Genocidul din Rwanda: Discursul lui Macron 'valorează mai mult decât nişte scuze' (Paul Kagame)