Preşedintele Emmanuel Macron comemorează miercuri bicentenarul morţii lui Napoleon Bonaparte, un eveniment care reaprinde controversele legate de această personalitate complexă şi incontestabilă din istoria Franţei, relatează AFP.

Pe 5 mai 1821, fostul împărat francez a murit la vârsta de 51 de ani departe de familia şi de ţara lui pe insula Sfânta Elena, un mic teritoriu izolat din Atlanticul de Sud, unde britanicii l-au trimis în exil după ultima sa înfrângere militară, suferită la Waterloo.

La 200 de ani după moartea lui, preşedintele francez Emmanuel Macron va depune o coroană de flori la mormântul său, plasat sub maiestuoasa cupolă a Domului Invalizilor din Paris.

Înaintea acelui moment, şeful statului francez va susţine un discurs "pentru a privi în faţă" acel "om complex" care a fost Napoleon, însă mesajul lui nu se va înscrie "nici în hagiografie, nici în negare, nici în pocăinţă", a precizat Palatul Elysee.

Iniţiativa şefului statului francez se anunţă însă una destul de delicată, deoarece Napoleon, "o personalitate majoră a istoriei", este "contestat dintotdeauna", reaminteşte Institute de France, o instituţie creată în 1795 şi care grupează elitele ştiinţifice, literare şi artistice ale Franţei.

Napoleon continuă să inflameze dezbaterile între apărătorii lui, care îl celebrează pe strategul militar şi pe iniţiatorul "statului modern", şi criticii lui, care îl acuză că a provocat sute de mii de decese în timpul campaniilor sale militare şi că a restabilit sclavia.

În faţa unei moşteniri atât de controversate, preşedinţii francezi au evitat să adopte poziţii tranşante faţă de Napoleon după ce Georges Pompidou a celebrat în 1969 bicentenarul naşterii sale la Ajaccio, oraşul natal corsican al fostului împărat. "Nu există un nume mai glorios decât cel al lui Napoleon. Pornind de la nimic, lipsit de tot şi de toate, el a obţinut totul", a rezumat cu acea ocazie succesorul preşedintelui Charles de Gaulle.

Dorind să marcheze această comemorare, Emmanuel Macron "nu se va ascunde", afirmă biroul de presă de la Palatul Elysee, subliniind voinţa sa de "a privi în faţă" istoria Franţei, indiferent dacă este vorba despre Napoleon sau despre acţiunile Franţei în Algeria şi în Rwanda, alte două chestiuni memoriale delicate în care s-a implicat actualul preşedinte francez.

Polemici despre sclavie

"Comemorare înseamnă să ne amintim împreună, nu să îi aducem onoruri", a precizat istoricul Frederic Regent. "Graţie acestei comemorări, cei mai mulţi dintre francezi vor afla că Napoleon a restabilit sclavia în 1802", la opt ani după abolirea ei, a adăugat acest specialist în istorie colonială, pentru postul radiofonic Franceinfo.

În discursul lui, Emmanuel Macron "va spune că sclavia era o abominaţie, inclusiv în contextul acelei epoci", a precizat biroul de presă de la Palatul Elysee.

Această condamnare a sclaviei este aşteptată cu mare interes mai ales în Guadelupa, Martinica şi Reunion, teritorii franceze de dincolo de mări, unde numeroşi locuitori sunt urmaşi ai foştilor sclavi.

"Nicio victimă nu poate să îl celebreze pe călăul ei, cu excepţia situaţiilor în care este vorba despre un alienat sau un nebun", au afirmat reprezentanţii Comitetului Internaţional al Popoarelor de Culoare (FKNG) şi ai Mişcării Internaţionale pentru Reparaţie (MIR), care au denunţat într-un comunicat comun omagiile aduse unui "rasist liberticid".

Pentru celelalte puncte negative din moştenirea lăsată de Napoleon, actualul şef al statului francez ar putea să vorbească despre bilanţul uman al campaniilor militare, precum cea din Rusia, şi despre lovitura de stat din "18 Brumar", care a marcat, pe 9 noiembrie 1799, sfârşitul Revoluţiei Franceze.

În paralel, preşedintele Marcon ar urma să salute în persoana lui Napoleon pe organizatorul statului modern şi pe creatorul Codului Civil, al liceelor şi al numeroase instituţii franceze aflate încă în activitate, precum Curtea de Conturi, Consiliul de Stat şi Prefecturile.

În plan politic, dezbaterea despre oportunitatea comemorării lui Napoleon a rămas netranşată, fiind marcată de unele critici ale politicienilor de stânga, care regretă absenţa sărbătoririi în 2021 de către preşedintele Macron a celor 150 de ani de la declararea Comunei din Paris, în timp ce anumiţi politicieni de dreapta şi-ar fi dorit o comemorare mai amplă.

Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a salutat "grandoarea" fostului împărat Napoleon I şi a regretat, marţi, că Emmanuel Macron "îl comemorează pe repede înainte" pe acela care "a făcut atât de multe pentru ţară" şi "a oferit atât de multe lumii întregi".

Demonstrând fascinaţia pe care continuă să o suscite fostul împărat francez, bicentenarul morţii sale marchează momentul lansării unei multitudini de cărţi şi texte noi despre Napoleon, căruia i-au fost deja dedicate mii de eseuri şi de romane.

Anunţată ca una dintre vedetele sezonului cultural 2021, "Expoziţia Napoleon", care prezintă marile etape din viaţa acestuia, va putea fi vizitată de public, la Paris, începând din 19 mai. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu)

Citeşte şi:

• DOCUMENTAR: 200 de ani de la moartea lui Napoleon Bonaparte, împărat al Franţei (1804-1814;1815) (5 mai)