Ministrul german al Sănătăţii, Jens Spahn, a devenit cel mai recent politician din rândul conservatorilor conduşi de cancelarul Angela Merkel ajuns în centrul atenţiei în scandalul legat de contractele cu măşti de protecţie împotriva COVID-19, în contextul unor acuzaţii de corupţie împotriva mai multor membri ai partidului de guvernământ, relatează DPA.

Duminică, revista Spiegel a scris că o companie unde soţul lui Spahn are o poziţie de conducere a vândut jumătate de milion de măşti Ministerului Sănătăţii în timpul primului val de infectări cu coronavirus, în aprilie 2020.

Aproximativ 570.000 de măşti la un cost total de peste 900.000 de euro au fost livrate Ministerului Sănătăţii în aprilie 2020 - când Spahn era ministru -, a spus un purtător de cuvânt al companiei Burda, după apariţia detaliilor despre contract.

Soţul lui Spahn, Daniel Funke, care conduce biroul din Berlin al Burda, "nu a fost în niciun moment implicat sau informat despre tranzacţie", conform companiei.

Burda a precizat că măştile au fost vândute la preţul de achiziţie şi că respectivul contract a fost un efort de a ajuta Ministerul Sănătăţii în contextul penuriei de măşti de la acel moment.

Dezvăluirea survine după ce doi parlamentari din rândul conservatorilor Angelei Merkel au fost forţaţi să demisioneze în urma acuzaţiilor că au profitat de pe urma vânzărilor de măşti sanitare împotriva coronavirusului.

Nikolas Loebel, membru al creştin-democraţilor (CDU), şi Georg Nuesslein, membru al aliaţilor din Uniunea Creştin Socială (CSU), au demisionat din parlament după ce au fost acuzaţi că au primit sute de mii de euro pentru a facilita negocierea de contracte pentru măşti sanitare.

Fostul ministru al Justiţiei din landul Bavaria, Alfred Sauter, a demisionat de asemenea duminică din poziţiile sale din CSU după ce anchetatorii i-au percheziţionat birourile în legătură cu afaceri cu măşti sanitare împotriva coronavirusului.

Scandalurile legate de măşti sunt considerate a fi una dintre cauzele înfrângerii suferite de partidul lui Merkel în alegerile din două landuri-cheie la 14 martie, înaintea scrutinului legislativ naţional din septembrie. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)