Preşedintele malian Ibrahim Boubacar Keita şi-a anunţat demisia în direct la televiziune în zorii zilei de miercuri, în urma loviturii de stat militare de marţi, transmite dpa, iar AFP relatează că militarii care au preluat puterea au anunţat în cursul nopţii că doresc să instituie ''o tranziţie politică civilă'' care să conducă la alegeri generale ''într-un interval de timp rezonabil''.

''Am decis să renunţ la post'', a declarat Keita, îmbrăcat în veşminte tradiţionale şi purtând o mască pe figură pentru a se proteja de infectarea cu coronavirus.

La circa trei ore după anunţul făcut de preşedintele Keita, bărbaţi în uniformă au apărut la postul public ORTM, în jurul orelor 03:40 (GMT şi locale).

''Noi, forţele patriotice grupate în cadrul Comitetului naţional pentru salvarea poporului (CNSP), am decis să ne asumăm responsabilităţile faţă de poporul nostru şi faţă de istorie'', a declarat un bărbat care a fost prezentat drept purtătorul de cuvânt al militarilor, colonel-major Ismael Wague, adjunctul şefului de Stat Major al armatei aerului. ''Ţara noastră, Mali, alunecă pe zi ce trece în haos, anarhie şi insecuritate din cauza oamenilor însărcinaţi cu destinul său'', a acuzat ofiţerul malian.

Wague a denunţat ''clientelismul politic'' şi ''gestionarea în familie a afacerilor statului'', precum şi ''risipa, jaful şi arbitrariul'', o justiţie ''defazată faţă de cetăţeni'', ''o educaţie naţională care se poticneşte'', masacrarea sătenilor, ''terorismul şi extremismul''.

''Societatea civilă şi mişcările socio-politice sunt invitate să ni se alăture pentru a crea împreună cele mai bune condiţii pentru o tranziţie politică civilă care să conducă la alegeri generale credibile pentru exerciţiul democratic prin intermediul unei foi de parcurs care va pune bazele unui nou Mali'', a adăugat colonelul-major, care le-a cerut organizaţiilor internaţionale şi regionale ''să li se alăture pentru bunăstarea Mali''.

''(Misiunea ONU) Minusma, forţa (antijihadistă franceză) Barkhane, G5 Sahel (care grupează cinci ţări din regiune), forţa Takuba (o alianţă a forţelor speciale europene care îi asistă în lupte pe malieni) rămân partenerii noştri. Toate acordurile anterioare'' vor fi respectate, a insistat Wague, adăugând că militarii malieni sunt ''ataşaţi procesului de la Alger'', acordul de pace semnat în 2015 între Bamako şi grupările armate din nordul ţării.

''Nu ţinem de putere, dar ţinem la stabilitatea ţării, ce ne va da şansa să organizăm într-un interval de timp rezonabil alegeri generale pentru a permite Mali să aibă instituţii puternice'', a mai declarat Wague.

Preşedintele şi premierul Boubou Cisse au fost arestaţi de armată în urma unei revolte care a avut loc marţi, după luni întregi de proteste de stradă în instabilul stat din Africa de Vest, care se confruntă şi cu o insurgenţă a grupărilor islamiste.

Naţiunile Unite, Uniunea Europeană, Comisia Uniunii Africane şi Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) au condamnat acţiunile armatei. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut ''eliberarea imediată'' a preşedintelui, iar UE a transmis că ''condamnă tentativa de lovitură de stat în desfăşurare în Mali şi respinge orice schimbări anticonstituţionale''. ''Acesta nu poate fi în niciun caz răspunsul la profunda criză socio-politică ce a lovit Mali de câteva luni'', se menţiona într-un comunicat al UE.

Ulterior, ECOWAS a anunţat că a decis să închidă graniţele statelor membre cu Mali, să suspende ţara din organismele de luare a deciziilor ''cu efect imediat'' şi să întrerupă temporar fluxurile financiare între cele 14 ţări membre şi Bamako.

Militarii au început să se revolte marţi dimineaţa în oraşul-garnizoană Kati, situat la 15 kilometri nord-vest de Bamako. Lovitura de stat militară s-a produs după câteva săptămâni de tensiuni politice şi proteste antiguvernamentale repetate, în timpul cărora negocierile dintre guvern şi opoziţie, care este condusă de popularul cleric Mahmoud Dicko, fost aliat al lui Keita, au eşuat.

O lovitură de stat care a avut loc în 2012 în Mali a fost executată de militari din aceeaşi garnizoană, aminteşte dpa, care adaugă că instabilitatea politică din Mali este văzută drept o evoluţie periculoasă pentru întreaga regiune a Sahelului, care se confruntă deja cu ameninţări din partea numeroaselor grupări teroriste şi separatiste. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)