În faţa pericolului destabilizării Uniunii Europene după dezavuarea justiţiei europene de către Curtea Constituţională germană, Comisia Europeană a evocat o posibilă procedură de infringement împotriva Germaniei, dar un asemenea demers nu este lipsit de riscuri, notează AFP într-o analiză publicată miercuri.

Într-un verdict răsunător dat săptămâna trecută, Curtea din Karlsruhe a somat Banca Centrală Europeană (BCE) să justifice achiziţiile de datorie publică şi a respins decizia Curţii de Justiţie a UE (CJUE) care valida acest program.

Pe lângă posibilele consecinţe socio-economice în plină criză provocată de epidemia de coronavirus, hotărârea justiţiei germane reprezintă un pericol pentru viitorul UE, în opinia mai multor experţi intervievaţi de AFP.

Există precedente ?

Da, însă nu de o asemenea dimensiune. Şi alte jurisdicţii naţionale au mai contestat deciziile CJUE, respectiv Curtea Constituţională cehă în 2012 şi Curtea Supremă daneză în 2016, însă în aceste cazuri mizele politice erau mai mici. De data aceasta însă este vorba despre ''cea mai înaltă curte a celui mai mare şi mai bogat stat membru'' al UE, remarcă Tobias Lock, profesor de drept la universitatea irlandeză Maynooth. Acesta aminteşte şi faptul că aceeaşi instanţă germană ''avertizase de mult timp CJUE asupra limitelor competenţei acesteia''.

Curtea Constituţională germană ''şi-a pus doctrina în execuţie, ceea ce este ceva nou'', relevă la rândul său Loic Azoulai, profesor de drept european la Sciences Po din Paris, care consideră că astfel instanţa germană ''se regăseşte în tabăra celor anti-UE''.

Care ar putea fi repercusiunile pentru UE ?

''Aceste consecinţe pot fi multiple, şi toate periculoase'', crede Franklin Dehousse, fost judecător la CJUE, întrucât acest verdict ar putea incita şi alte jurisdicţii naţionale să conteste autoritatea CJUE.

Decizia Curţii Constituţionale germane a fost de altfel salutată de guvernul polonez, dat fiind că justiţia europeană a condamnat de mai multe ori Polonia pentru reformele judiciare. ''Tribunalul german a stabilit că UE are dreptul să facă numai ceea ce statele membre îi dau dreptul să facă'', iar atunci când UE îşi ''depăşeşte competenţele intervin curţile constituţionale ale statelor membre'', a spus ministrul adjunct polonez al justiţiei, Sebastian Kaleta, care a vorbit despre un verdict de o ''importanţă colosală''.

Dar în plus faţă de posibilul efect al creării unui precedent şi al destabilizării, ''contestarea politicii monetare a BCE ar putea diminua credibilitatea acesteia într-un moment în care ea este absolut vitală pentru a frâna dezastrul economic pe care începe să-l provoace coronavirusul'', subliniază Franklin Dehousse.

În opinia consultantului în drept european Jean-Claude Piris, ''dacă am aplica întocmai acest verdict, aceasta ar putea ucide Uniunea Europeană, ceea ce ar însemna revenirea la dreptul internaţional clasic''.

Cum poate reacţiona UE ?

CJUE a subliniat că ea este ''singura competentă'' pentru a judeca acţiunea BCE, în timp ce Comisia Europeană a amintit întâietatea dreptului european şi caracterul obligatoriu al deciziilor CJUE în faţa instanţelor naţionale. Prin urmare, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evocat posibilitatea lansării unei proceduri de infringement împotriva Germaniei, procedură ce poate conduce la sesizarea CJUE, care, în anumite cazuri, poate impune sancţiuni financiare.

Un asemenea demers ridică însă o dilemă politică. Pe de o parte, este dificil să nu se reacţioneze în condiţiile în care ''verdictul german a fost întocmit pentru a provoca un conflict instituţional'', constată Franklin Dehousse. Dacă nu reacţionează, Comisia Europeană riscă să ''dea impresia că are o politică a standardelor duble'' faţă de alte ţări, precum Ungaria sau Polonia, adaugă acesta.

Care sunt riscurile ?

Pe de altă parte, angajarea unei asemenea proceduri împotriva Germaniei pentru o decizie a justiţiei implică o altă problemă: ''guvernul german va spune că nu poate face nimic pentru a schimba decizia Curţii Constituţionale, care este independentă'', remarcă Tobias Lock. ''CJUE va spune că Curtea Constituţională germană a încălcat dreptul european, în timp ce Curtea Constituţională germană va reafirma că CJUE şi-a excedat competenţele. Singura soluţie este ca aceste două instanţe să ajungă la un compromis printr-un dialog între judecători pentru ca amândouă să poată ieşi onorabil'' din situaţie, sugerează acest profesor de drept.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Sursa foto: The European Court of Justice / Facebook