Uciderea generalului iranian Qassem Soleimani în urma unui raid american în Irak riscă să ''agraveze serios situaţia'' în Orientul Mijlociu, a afirmat vineri preşedintele rus Vladimir Putin în cursul unei convorbiri telefonice cu preşedintele francez Emmanuel Macron, în timp ce Ministerul rus al Apărării a calificat uciderea lui Soleimani drept un ''asasinat'', amintind că acesta a luptat împotriva grupării jihadiste Statul Islamic înainte ca SUA să creeze coaliţia antijihadistă, potrivit AFP şi EFE.

Conform unui comunicat difuzat de Kremlin, Vladimir Putin şi Emmanuel Macron şi-au exprimat amândoi ''preocuparea'' după uciderea generalului iranian, întrucât ''această acţiune poate agrava serios situaţia în regiune''.

Palatul Elysee a emis de asemenea un comunicat în care afirmă că Macron şi Putin intenţionează să menţină contactul în zilele următoare ''pentru a evita o nouă escaladare periculoasă a tensiunilor'' în zonă şi îndeamnă toate părţile la reţinere.

Preşedintele Macron a ''amintit ataşamentul Franţei faţă de suveranitatea şi securitatea Irakului'' şi a îndemnat Iranul ''să revină rapid la respectarea deplină a obligaţiilor sale nucleare şi să se abţină de la orice provocare'', se mai arată în textul difuzat de preşedinţia franceză.

La Moscova, aliată a Iranului în lupta împotriva jihadiştilor odată cu intervenţia militară rusă în Siria, au fost evidenţiate "meritele personale'' ale generalului Soleimani în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic. ''Sub comanda directă a lui Qassem Soleimani, cu mult timp înainte de crearea de către SUA a aşa-numitei coaliţii internaţionale, s-a organizat rezistenţa militară internaţională împotriva grupărilor Statul Islamic şi Al-Qaida în Siria şi Irak'', semnalează Ministerul rus al Apărării într-un comunicat în care califică uciderea lui Soleimani drept un ''asasinat''.

''Generalul Soleimani era un lider militar capabil care avea o autoritate meritată şi o influenţă notabilă în întreg Orientul Mijlociu'', mai notează în acelaşi text Ministerul rus al Apărării, estimând totodată că vor exista ''consecinţe foarte negative pentru întregul sistem de securitate internaţional''.

Însărcinat cu operaţiunile externe ale Gardienilor Revoluţiei şi reprezentant în regiune al ayatollahului Ali Khamenei, generalul Soleimani a murit vineri dimineaţă în urma unui raid executat de aviaţia americană cu o dronă asupra convoiului său pe aeroportul din Bagdad. Odată cu el au fost ucise alte şapte persoane, printre care şi Abu Mehid al-Muhandis, comandantul secund al Hashd al-Shaabi, o coaliţie de forţe paramilitare irakiene dominată de facţiuni pro-iraniene şi ai cărei militanţi au luat cu asalt ambasada americană la Bagdad pe 31 decembrie.

Potrivit Pentagonului şi preşedintelui Donald Trump, care a ordonat raidul, acesta a fost menit să descurajeze noi operaţiuni ale Forţei Al-Quds, unitatea condusă de Soleimani, după ce acţiunile acesteia au provocat moartea a numeroşi militari americani sau din ţări aliate ale SUA, ultima fiind un atac cu rachete comis săptămâna trecută asupra unei baze irakiene de la Kirkuk, soldat cu moartea unui subcontractant american şi cu rănirea mai multor militari americani şi irakieni.

''Generalul Qassem Soleimani a ucis sau rănit grav mii de americani de-a lungul unei perioade îndelungate de timp şi plănuia să ucidă mulţi alţii ... dar a fost prins! El este responsabil direct sau indirect pentru moartea a milioane de oameni'', a argumentat Trump într-un mesaj pe Twitter. AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)