Preşedintele iranian Hassan Rouhani a anunţat marţi o nouă reducere a angajamentelor asumate de ţara sa în faţa comunităţii internaţionale prin acordul nuclear încheiat în 2015 la Viena, transmite AFP.

Într-un discurs transmis la televiziunea de stat, Rouhani a anunţat că Iranul îşi va relua activităţile de îmbogăţire a uraniului la uzina de la Fordo (180 km sud de Teheran), îngheţate de la intrarea în vigoare a acordului nuclear internaţional.

În baza acordului, Iranul stochează la uzina de la Fordo 1.044 de centrifuge de primă generaţie IR-1 care se învârt în gol.

'Începând de mâine, vom începe să injectăm gaz (uraniu în stare gazoasă, n.red.) la Fordo', a adăugat Rouhani, referindu-se la procedeul utilizat pentru producerea izotopului de uraniu îmbogăţit U235 cu ajutorul acestor utilaje.

Rouhani a precizat că este vorba despre 'a patra etapă' a planului de reducere a angajamentelor iraniene, declanşat în mai ca ripostă le retragerea Statelor Unite din acord, în mai 2018.

Luni a expirat termenul de 60 de zile dat de Iran partenerilor săi din acord pentru a-l ajuta să evite sancţiunile americane.

Rouhani a mai precizat că activităţile nucleare de la Fordo vor rămâne sub controlul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), ca şi restul activităţilor nucleare iraniene, supuse celui mai strict regim de inspecţie pus la punct vreodată de instituţia ONU.

Totodată, preşedintele iranian a dat un nou termen de două luni statelor încă părţi ale acordului de la Viena (China, Franţa, Germania, Marea Britanie, Rusia) pentru a răspunde cererilor Teheranului, urmând ca, în caz contrar, acesta să-şi reducă şi mai mult angajamentele.

Luni, când s-au împlinit 40 de ani de la luarea de ostatici de la ambasada SUA la Teheran, Iranul a anunţat că a început să producă 5 kg de uraniu îmbogăţit pe zi, de zece ori mai mult decât în urmă cu două luni, şi că a pus la punct în două luni două noi tipuri de centrifuge avansate.

Republica islamică produce în prezent uraniu îmbogăţit la un nivel superior limitei de 3,67% prevăzute prin acord şi nu o mai respectă pe cea de 300 kg impusă pentru stocurile sale de uraniu slab îmbogăţit.

Prin acordul din iulie 2015, Iranul a acceptat să-şi reducă drastic activităţile nucleare, pentru a le garanta caracterul exclusiv civil, în schimbul ridicării parţiale a sancţiunilor internaţionale care îi sufocă economia.

Retragerea unilaterală a SUA din acord în mai 2018 şi restabilirea sancţiunilor americane privează însă Iranul de beneficiile economice scontate în urma acordului.

Republica islamică dă asigurări că rămâne ataşată menţinerii acordului şi se declară pregătită să revină la aplicarea integrală a angajamentelor sale de îndată ce celelalte părţi le vor respecta pe ale lor, luând măsuri concrete pentru a răspunde cererilor sale, mai ales în ce priveşte permisiunea de a exporta petrol. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)