Peste jumătate din tinerii români nu știu de prezența militară franceză în țara noastră, dar majoritatea consideră că ea contribuie la securitatea României, arată un recent sondaj INSCOP prezentat miercuri la Reședința Franței, context în care ambasadorul Nicolas Warnery a apreciat că este necesară o campanie de informare.

Campania are ca scop prezentarea relațiilor bilaterale privind securitatea și va cuprinde imagini, portrete ale militarilor de la Baza Cincu, dar și conferințe tematice, a explicat diplomatul, adăugând că 'miza este securitatea europeană', componenta de securitate și apartenența la NATO fiind foarte importante.

'Încrederea este foarte importantă, trebuie ca cetățenii români să cunoască realitatea forțelor militare franceze de aici, să înțeleagă sensul misiunii lor', a transmis el.

Campania respectivă, a spus Warnery, va fi realizată 'într-un spirit al transparenței, cu respect și în spiritul dialogului'.

'O Alianță este solidă doar dacă este bine înțeleasă iar misiunea noastră cu această campanie este să fim concreți', a arătat el.

Potrivit ambasadorului Franței la București, la Baza de la Cincu sunt, prin rotație la fiecare patru luni, aproximativ 1.500 de militari, iar numărul acestora se poate dubla în situații excepționale, precum exercițiul Dacian Fall de anul trecut.

'Toți militarii francezi din România sunt cuprinși în cadrul misiunii Aigle, răspund ierarhic unui general francez, care la rândul său răspunde unui general român, într-un lanț de comandă NATO. Există și dislocări temporare', a explicat Warnery.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a spus că această cercetare a fost realizată pe un eșantion de tineri, sondajele cu aceeași tematică realizate pe populația generală arătând o percepție favorabilă a relațiilor franco-române.

'Acest sondaj a fost aplicat pe populația tânără și foarte tânără (...) Considerăm despre tinerii noștri că sunt mai puțin conectați la evenimentele politice, la teme de securitate. Nu este cazul', a subliniat el.

Dimpotrivă, a afirmat acesta, în România este 'o populație tânără și conectată și îngrijorată la aceste noi realități și amenințări de securitate'.

Din recentele cercetări realizate de la începutul războiului din Ucraina, există o neîncredere în rândul populației privind ajutorul concret pe care l-ar da Alianța.

'Au fost și sunt patru ani și jumătate, aproape cinci ani de război informațional, propagandă de război pe teritoriul României, care afectează serios modul în care populația României și populația statelor Uniunii Europene se raportează la temele de securitate. Și dacă mă gândesc la cercetările realizate de noi doar în acest an, mă refer la (...) teme privind evaluarea percepției românilor cu privire la războiul din Ucraina, am constatat - și din studii cantitative, și din studii calitative - faptul că uneori românii, deși au încredere foarte ridicată în NATO, își pun un semn de întrebare, dacă în cazul unui incident de securitate, acest sprijin va veni. Și una dintre cauze este legată și de nivelul de cunoaștere a prezenței NATO', a arătat Ștefureac.

Astfel, o campanie de informare ar crește percepția cu privire la securitate și apărare.

'Acest lucru este relevant pentru Franța, este mai mult decât relevant pentru România, pentru că noi suntem o țară aflată pe Flancul estic al NATO, noi suntem cumva într-o primă linie a agresiunilor de orice tip, fie că vorbim de agresiuni informaționale sau de agresiuni kinetice care se întâmplă pe teritoriul României și cu atât mai mult acest parteneriat pe teme de securitate și apărare este relevant măcar pentru întărirea percepției de siguranță și securitate a românilor, aici, în România', a mai afirmat Ștefureac.

*** Sondajul a fost comandat de Ambasada Franței și a fost realizat pe baza unor interviuri telefonice, cu cinci întrebări.

La întrebarea privind cunoașterea prezenței militarilor francezi în România, 9,6% dintre participanți au declarat că știu, în plus cunosc destul de bine acest subiect, 39,3% spun că știu acest fapt, dar cunosc puține lucruri despre subiect, iar 50,4% nu știau acest lucru. 0.7% nu au răspuns.

În ceea ce privește relațiile dintre România și Franța, 86,3% dintre cei chestionați evaluează relațiile dintre România și Franța din prezent ca fiind bune (16,9% foarte bune și 69,4% destul de bune), în timp ce 10,8% le apreciază ca fiind proaste (7,6% destul de proaste și 3,2% foarte proaste).

La întrebarea referitoare la domeniile în care Franța are o prezență importantă în România, 32,8% dintre respondenți au făcut referire la domeniul culturii, 26,6% - la economie și investiții, 24,1% - educație și cercetare, 23,5% - securitate și apărare, 22,5% - diplomație, iar 1,2% au indicat alt domeniu. 4,8% nu consideră că Franța are o prezență importantă în România, iar 5,9% nu știu sau nu răspund.

Cei chestionați au fost rugați să aprecieze afirmația 'Franța ca aliat NATO pe care România se poate baza în cazul unei amenințări la adresa securității sale'. În acest caz, 80,2% dintre respondenți sunt de acord (35% total de acord și 45,2% oarecum de acord). La polul opus, 15,9% se află în dezacord cu afirmația dată (6,7% oarecum în dezacord și 9,2% total în dezacord).

Referitor la contribuția prezenței militare franceze la securitatea României, 64,7% dintre români consideră că prezența militară franceză contribuie la securitatea României în mare măsură (14,1% în foarte mare măsură și 50,6% în destul de mare măsură). La polul opus, 31,9% cred acest lucru în mică măsură (22% în destul de mică măsură și 9,9% în foarte mică măsură/deloc). 3,5% nu știu sau nu răspund.

Datele sondajului au fost culese în perioada 8 - 24 septembrie 2026. Metoda de cercetare a fost interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat, fiind de 1.000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta între 18 și 30 de ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3,10%, la un grad de încredere de 95%. AGERPRES/(A, AS - redactor: Oana Ghiță, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)