Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să devină mai puternică, mai transparentă, mai bine pregătită și mai aproape de standardele unei administrații electorale moderne, a transmis, joi, președintele Autorității, Adrian Țuțuianu, cu prilejul Zilei AEP.

El a subliniat că alegerile nu înseamnă doar vot, buletine, secții și rezultate, ci și încrederea cetățenilor că votul lor contează.

'Astăzi, Autoritatea Electorală Permanentă împlinește 23 de ani de existență. Este un moment în care privim la drumul parcurs, dar, mai ales, la responsabilitatea pe care o avem față de viitorul democrației din România. Alegerile nu înseamnă doar vot, buletine, secții și rezultate. Înseamnă încredere. Încrederea cetățenilor că regulile sunt clare, că sunt aceleași pentru toți, că votul lor contează și că instituțiile care organizează și supraveghează procesele electorale își îndeplinesc misiunea cu profesionalism, imparțialitate și respect față de lege. Această încredere nu se câștigă prin declarații, se construiește prin reguli corecte, decizii transparente, competență profesională și capacitatea instituțiilor de a răspunde unor realități aflate într-o continuă schimbare', a declarat Țuțuianu, în mesajul transmis cu acest prilej.

El a arătat că și-a asumat, la preluarea mandatului, obiectivul de a contribui la transformarea AEP într-o instituție 'puternică, modernă, credibilă și respectată atât în România, cât și în plan internațional', care nu se limitează la gestionarea perioadelor electorale.

Țuțuianu a precizat că a început un proces amplu de reformă, pentru a nu păstra 'aceleași reguli neclare' și 'mecanisme fragmentate', menționând că a inițiat un pachet de proiecte legislative pentru modernizarea sistemului electoral și consolidarea instituției.

Președintele Autorității s-a referit în acest sens la elaborarea Codului electoral, reforma legislației privind partidele politice și finanțarea activității acestora și a campaniilor electorale, o lege proprie de organizare și funcționare a AEP și reglementări privind publicitatea politică.

Potrivit acestuia, Codul electoral reunește într-un cadru legislativ coerent reglementările privind alegerile prezidențiale, alegerile parlamentare, alegerile locale și alegerile pentru Parlamentul European, precum și referendumurile.

'În paralel, am pus în mișcare reforma legislației privind partidele politice și finanțarea activității acestora și a campaniilor electorale. Regulile trebuie să reflecte realitățile actuale, să asigure transparența surselor de finanțare și a cheltuielilor, să consolideze mecanismele de control și să stabilească responsabilități clare', a arătat el.

Adrian Țuțuianu a menționat că este esențială reglementarea organizării și funcționării Autorității Electorale Permanente printr-o lege proprie, adăugând că este dificilă construirea unei administrații electorale puternice atunci când 'statutul, atribuțiile și mecanismele sale de funcționare sunt dispersate în reglementări diferite'.

'Am acordat, de asemenea, o atenție deosebită aplicării Regulamentului (UE) 2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică. Comunicarea politică s-a mutat într-o măsură tot mai mare în mediul digital, iar cetățenii trebuie să poată identifica cine plătește pentru un mesaj politic, cine îl transmite și în ce condiții ajunge acesta la ei', a detaliat el.

Președintele AEP a menționat că în aceeași direcție se înscriu și demersurile privind transpunerea celor două directive europene referitoare la dreptul cetățenilor Uniunii Europene de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European și la alegerile locale.

'Toate aceste proiecte au în comun aceeași direcție: modernizarea regulilor, consolidarea instituției și creșterea încrederii în procesele electorale. Ele presupun consultare, dialog cu partidele politice, cu societatea civilă și cu instituțiile competente. Adoptarea legilor aparține Parlamentului, iar implementarea lor trebuie pregătită temeinic, astfel încât noile reguli să fie cunoscute, aplicabile și testate înaintea scrutinurilor viitoare', a explicat Adrian Țuțuianu.

Conform acestuia, AEP trebuie să fie un interlocutor serios pentru Parlament, Guvern, autoritățile administrației publice, partidele politice și societatea civilă, dar și un partener credibil pentru instituțiile electorale din alte state și pentru organizațiile europene și internaționale.

'Le mulțumesc colegilor din cadrul AEP pentru contribuția lor și apreciez implicarea celor care au înțeles că instituția nu este o moștenire personală și nici un teritoriu rezervat unor interese de grup. Ea există pentru cetățeni, este susținută din bani publici și trebuie administrată cu responsabilitate, integritate și respect față de lege. Mandatele trec, instituțiile rămân. Iar ceea ce lăsăm în urmă trebuie să fie mai bun decât ceea ce am găsit', a transmis șeful Autorității.

El a spus că, la 23 de ani de la înființare, AEP are în față o etapă importantă.

'Nu este suficient să administrăm ceea ce am moștenit. Trebuie să avem capacitatea de a corecta ceea ce nu funcționează, de a moderniza ceea ce a rămas în urmă și de a construi ceea ce va fi necesar pentru alegerile viitorului. Vreau ca AEP să fie o instituție al cărei prestigiu se bazează pe ceea ce face, pe felul în care își îndeplinește atribuțiile și pe încrederea pe care o câștigă prin rezultate. Aceasta este direcția pe care mi-am asumat-o și acesta este angajamentul meu: o Autoritate Electorală Permanentă mai puternică, mai transparentă, mai bine pregătită și mai aproape de standardele unei administrații electorale moderne. La mulți ani, Autoritatea Electorală Permanentă!', a afirmat Adrian Țuțuianu. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Antonia Niță, editor online: Andreea Lăzăroiu)