Fostul ministru al Afacerilor Externe Oana Țoiu a declarat miercuri că în mandatul său a fost mărită rețeaua consulară, au fost suplimentate resursele financiare pentru servicii consulare și au fost organizate concursuri pentru a acoperi 'deficitul crunt' de resurse umane.

De asemenea, a fost 'întărită puterea diplomației românești' și MAE a jucat un rol important atunci când țara noastră a reușit să obțină a doua cea mai mare alocare financiară din UE prin SAFE.

'Împreună cu Ministerul Apărării, în echipa interinstituțională, am întărit colaborarea de la Marea Neagră cu Turcia și cu Bulgaria. Am finalizat conceptul hub-ului de securitate maritimă la Marea Neagră împreună cu Bulgaria. În acest moment el este finalizat și poate fi semnat de un guvern cu puteri de pline', a spus Țoiu, în cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul USR.

Ea a evidențiat și importanța discuțiilor de la nivelul NATO pentru creșterea capabilităților, atât în zona aeriană, cât și în zona securității maritime.

'Din perspectiva instrumentelor diplomatice, ne-am hotărât să avem o voce clară în lume și acțiuni ferme care să descurajeze comportamentul iresponsabil al Rusiei, care generează riscuri de securitate și la granița noastră. Deciziile României au fost necesare și ca să demonstrăm în fața tuturor partenerilor internaționali, în fața propriilor cetățeni fermitatea necesară într-un moment în care suveranitatea trebuie apărată. Am închis Consulatul General al Rusiei de la Constanța după ce, pentru prima dată în spațiul NATO, au existat drone cu explozibil din Rusia care au dus la rănirea cetățenilor români în blocul din Galați', a detaliat Oana Țoiu.

Totodată, au fost introduse pedepse cu închisoarea și amenzi 'semnificative' pentru cei care încearcă să eludeze sancțiunile internaționale.

'Pentru prima dată, am propus listarea în pachetul de sancțiuni a celor care au dus atacuri cibernetice împotriva României. De-a lungul timpului, mai multe platforme esențiale în România au fost supuse atacurilor cibernetice și au avut practic activitatea oprită. Pentru prima dată de când România este membru, am solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate la New York dedicată situației din România. Peste 50 de țări s-au alăturat efortului României', a reamintit ea.

Fostul ministru s-a referit și la demersurile făcute din perspectiva diplomației economice.

'Au fost pe parcursul ultimului an și jumătate, în misiunile diplomatice, peste 100 de vizite ale antreprenorilor sau delegații economice, în special în țări și în zone cu care Uniunea Europeană a făcut sau urmează să facă acorduri de liber schimb, pentru a putea să avem aceste uși deschise și pentru exporturile din România', a precizat Țoiu.

Totodată, la nivelul UE, România a susținut simplificarea pieței unice, având în vedere că 70% din exporturile țării noastre au loc în interiorul Uniunii Europene.

De asemenea, a fost mărită rețeaua consulară. Anul trecut a fost deschis Consulatul General din Birmingham și a fost relocat cel din Londra.

'Consulatul General din Belfast, dublarea capacității Consulatului General din Paris, Consulatul din Cagliari - toate acestea vor fi deschise acum, în noiembrie, până de 1 decembrie', a spus ea.

Referindu-se la reforma serviciilor consulare, Țoiu a declarat că în momentul în care a preluat ministerul, exista un 'deficit crunt' de resurse umane. Peste 35% din posturile necesare livrării serviciilor consulare erau neocupate sau ocupate prin detașare.

'Au fost 3.000 de aplicații - o recrutare care a durat, împreună cu pregătirea, un an de zile, din care au fost recrutați 77 de membri ai Corpului Diplomatic și Consular ai României și roluri conexe. Au plecat la post în această toamnă. Am deschis în interiorul Ministerului concursurile pentru a pleca la post transparent, integral, fără a mai accepta să fie puse deoparte anumite posturi pentru anumite persoane', a subliniat ea.

Oana Țoiu a adăugat că România are o 'rețea extinsă' de patrimoniu și că în mandatul său au fost actualizate valorile de inventar ale acestor clădiri. De asemenea, a stabilit prin ordin de ministru ca toate chiriile pe care România le încasează în afara țării să fie publicate pe site-ul MAE.

'Am început auditul contractelor de chirie. Am descoperit, așa cum a descoperit și presa înainte de începutul mandatului meu, mai multe clădiri care au fost mai bine de zece ani lăsate nefolosite, însă România a plătit în continuare chirii din bani publici. Am oprit acele contracte. Am descoperit clădiri proprietate a statului român de la care statul român nu mai încasase chiria de ani de zile. Am închis și acele contracte și mergem în instanță pentru recuperarea prejudiciului', a menționat ea.

În baza planului de investiții întocmit, în următorii doi - trei ani vor putea fi redate utilizării clădiri pe care România le deține în diverse capitale (Washington, Bruxelles, Tokyo), imobile care în acest moment au 'lacătul' pe ușă.

'Odată refăcute vor putea nu doar să contribuie la prestigiul României, dar și să ducă la o economie de peste 5 milioane de euro anual din chiriile pe care acum le plătim unor proprietarii privați', a adăugat Țoiu.

Totodată, în conturile MAE există 2 milioane de euro pentru suplimentarea resurselor destinate serviciilor consulare, bani proveniți din procesarea vizelor pentru străini.

'Estimarea încasărilor anuale, începând de anul viitor, este de peste 10 milioane de euro. Prin lege am stabilit că aceste sume pot să fie investite doar în serviciile consulare. Am generat un sistem care monitorizează performanța fiecărui agent consular pentru a o putea îmbunătăți, precum și predictibilitatea și transparența programării în prima zi a lunii, astfel încât intermediarii care cereau ilegal bani pentru a asigura programări românilor la servicii consulare să nu mai aibă loc pe piață', a afirmat ea. AGERPRES / (AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)