Victor Negrescu: România riscă să primească mai puțini bani europeni în următorii șapte ani
România riscă să primească mai puțini bani europeni în următorii șapte ani, pentru România miza fiind una uriașă, avertizează europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu (grupul S&D).
'România riscă să primească mai puțini bani europeni în următorii șapte ani. Noua propunere pentru bugetul european 2028-2034, prezentată de Președinția irlandeză a Consiliului UE, reprezintă un semnal de alarmă serios. Bugetul propus, de 1.622 de miliarde de euro, la prețurile din 2025, este cu 141 de miliarde de euro mai mic decât propunerea inițială a Comisiei Europene. Este o reducere de 8%, într-un moment în care statele membre și oamenii se confruntă cu prețuri ridicate, venituri insuficiente și nevoi tot mai mari', a scris Negrescu pe Facebook.
Potrivit eurodeputatului, 'pentru România miza una uriașă'.
'Discutăm despre fondurile pentru drumuri, școli, spitale, agricultură, dezvoltarea satelor, sprijinirea firmelor românești și crearea de locuri de muncă. 6 din 10 investiții publice din România s-au făcut cu bani europeni de la integrare până în prezent. Este esențial ca aceste riscuri pentru România să fie eliminate în negocierile europene. În agricultură, pragul minim propus pentru sprijinul mediu pe hectar scade de la 130 la 90 de euro, față de propunerea Comisiei Europene. Această modificare poate accentua diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor din statele membre. Fermierii români concurează pe aceeași piață europeană și trebuie să beneficieze de condiții echitabile. România trebuie să susțină convergența deplină a subvențiilor și un buget distinct, protejat, pentru dezvoltarea rurală, nu doar un prag într-un fond comun cu alte priorități', a explicat el.
În educație, Erasmus+ pierde 1,66 miliarde de euro față de propunerea Comisiei și peste 8 miliarde față de nivelul cerut de Parlamentul European, adaugă Victor Negrescu.
'Vorbim despre riscul de a avea mai puține burse și oportunități reduse pentru elevi, studenți, profesori și tineri. Accesul la educație și mobilitate europeană nu trebuie să depindă de veniturile familiei. În ceea ce privește sănătatea, finanțarea comună prevăzută pentru sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie este redusă cu aproape 3 miliarde de euro. Nu există o alocare distinctă și protejată pentru un program dedicat sănătății, precum EU4Health, și nici garanția celor 20 de miliarde de euro pentru sănătate în planurile naționale și regionale, pe care am susținut-o în Parlamentul European. România are nevoie de finanțări clare pentru spitale, prevenție, acces la tratamente și personal medical', spune Negrescu.
În digitalizare și inteligență artificială, finanțarea europeană scade cu peste 7 miliarde de euro, adică 13% față de propunerea Comisiei, potrivit eurodeputatului.
'În timp ce alte economii investesc masiv în noile tehnologii, Europa discută reducerea investițiilor pentru următorii șapte ani. În contextul sumelor infime alocate din bugetul național, România are nevoie de mai multe resurse europene pentru cercetare, infrastructură digitală și firme inovatoare. În plus, fondurile pentru protecția civilă și urgențele sanitare scad cu aproximativ 35%, iar cele pentru solidaritate în caz de dezastre cu aproximativ 55%, față de propunerea Comisiei. O reducere greu de justificat, mai ales după succesul misiunilor europene de solidaritate în statele afectate de incendii, inundații sau alte incidente cu impact major', a exemplificat el.
Victor Negrescu a avertizat că există și un risc direct privind alocările României: 'Mecanismul de protecție de 80% nu garantează menținerea integrală a alocărilor actuale pentru statele membre. Prin urmare, România poate primi mai puțini bani europeni. Agricultura, dezvoltarea rurală și coeziunea rămân integrate în planuri comune corelate cu cerințe și jaloane specifice, apropiate de modelul PNRR. Totodată, termenele propuse pentru utilizarea fondurilor pot pune presiune suplimentară asupra proiectelor mari de infrastructură. Nu regăsim nici alocări dedicate pentru hubul de securitate la Marea Neagră sau pentru locuințe accesibile. În plus, deși este recunoscută nevoia de sprijin pentru regiunile de frontieră cu Ucraina, coeficientul financiar suplimentar de 1,25 pentru calcularea finanțării frontierelor este prevăzut doar pentru cele cu Rusia și Belarus. Nu putem accepta însă ideea că reducerea investițiilor este inevitabilă, cât timp nu sunt valorificate toate posibilitățile de finanțare'.
În aceste condiții, Negrescu a subliniat că este nevoie de un guvern cu puteri depline.
'Singurele vești bune sunt legate de menținerea alocării minime de 195 de miliarde de euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate, pragurile de finanțare pentru mediul rural și obiectivele sociale, precum și posibilitatea de a sprijini regiunile de frontieră cu Ucraina. În acest context, România are nevoie de un guvern cu puteri depline, cu o majoritate parlamentară clară și stabilă și cu un program de guvernare asumat. Nu ne putem permite o formulă politică fragilă, dependentă permanent de negocieri și compromisuri conjuncturale, tocmai când trebuie să apărăm interesele României în cele mai importante negocieri bugetare europene din următorii ani. România trebuie să știe ce solicită în negocierile europene, ce fonduri vrea să protejeze și ce alianțe construiește pentru a-și susține interesele. Avem nevoie de un guvern care să negocieze, să pregătească proiecte și să folosească integral resursele disponibile, nu de jocuri politice sau de un executiv cu o majoritate instabilă', a transmis europarlamentarul.
El a adăugat că, în calitate de vicepreședinte al Parlamentului European și coordonator al grupului de lucru al Partidului Socialiștilor Europeni pentru viitorul buget european, voi continua să susțin protejarea fondurilor pentru agricultură și coeziune, subvenții echitabile pentru fermierii români, finanțări distincte pentru dezvoltarea rurală, investiții mai mari în educație, sănătate și competitivitate și un sprijin european mai consistent pentru România și flancul estic.
'La propunerea mea, liderii de stânga vor aproba înaintea Consiliului European un document comun care cuprinde aceste priorități.
Până la finalul anului se urmărește adoptarea unor decizii la nivel european privind bugetul pe termen lung care ne vor influența dezvoltarea până în 2034. Ar fi o greșeală strategică să intrăm în această etapă decisivă cu un guvern slab sau cu riscuri suplimentare de instabilitate politică. România are nevoie de o voce puternică și coerentă la masa negocierilor europene', a menționat Victor Negrescu. AGERPRES/(AS-editor: Cătălina Matei, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Referendum Rășinari/Prezență de peste 50% la votul consultativ privind exploatările miniere
Peste 50% dintre cetățenii cu drept de vot din comuna sibiană Rășinari au participat, duminică, la referendumul local privind exploatările miniere, potrivit datelor postate pe site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP). Din totalul de 4.431 de
BPN al PNL/ S-a aprobat inițierea procedurilor de recuperare a sumelor aferente facturilor neachitate
Biroul Politic Național al PNL a aprobat, duminică, în unanimitate, inițierea procedurilor de recuperare a sumelor aferente facturilor neachitate sau contractelor încheiate fără respectarea prevederilor statutare. Totodată, în cadrul ședinței BPN s-au aprobat în unanimitate deschiderea negocierilor pentru fuziunea prin
Ciucu anunță deciziile de la ședința BPN al PNL: Începerea negocierilor pentru fuziunea cu Forța Dreptei
Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, a anunțat deciziile care au fost luate duminică, în ședința Biroului Politic Național al partidului, una dintre ele vizând începerea negocierilor pentru fuziunea cu partidul Forța Dreptei. ''În cadrul ședinței BPN, Partidul Național Liberal
Referendum Rășinari/ Vot consultativ privind exploatările miniere; AEP: Urnele - deschise până la 23:00
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că duminică, începând cu ora 7:00, cele trei birouri electorale ale secțiilor de votare din comuna Rășinari, județul Sibiu, au fost deschise pentru desfășurarea referendumului local în vederea consultării cetățenilor cu privire la exploatările miniere. În conformitate c
Atac în Cracovia/Abrudean: Suntem solidari cu Polonia în aceste momente dificile
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a transmis, sâmbătă, că România este solidară cu Polonia în urma atacului armat soldat cu victime de la Cracovia.
Atac în Cracovia/Nicușor Dan: România este solidară cu Polonia și poporul său în acest moment dificil
Președintele Nicușor Dan a transmis, sâmbătă, că România este solidară cu Polonia și poporul polonez, în urma atacului armat soldat cu victime de la Cracovia.
Atac în Cracovia/MAE: Autoritățile poloneze nu au confirmat existența unor cetățeni români printre victime
Autoritățile poloneze nu au confirmat existența unor cetățeni români printre victime atacului armat din centrul Cracoviei, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Atac în Cracovia/ Tomac: Niciun dezacord nu își poate găsi rezolvarea în violență și teroare
Niciun dezacord nu își poate găsi rezolvarea în violență și teroare, a declarat sâmbătă europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan, referitor la
Atac în Cracovia/Luca Niculescu: Ne exprimăm întreaga solidaritate cu poporul polonez
Luca Niculescu și-a exprimat solidaritatea cu poporul polonez, în urma atacului armat care a avut loc sâmbătă, la Cracovia, soldat cu morți și răniți.
Atac în Cracovia/Dan Neculăescu: Echipa noastră consulară este în contact cu autoritățile poloneze
Ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, a transmis condoleanțe omologului său polonez și familiilor victimelor atacului armat care a avut loc sâmbătă, la Cracovia, soldat
Atac în Cracovia/Neacșu: Transmit solidaritatea mea polițiștilor și salvatorilor polonezi; suntem pregătiți să le oferim sprijin
Ministrul Afacerilor Interne, Marian Neacșu, a transmis un mesaj în urma atacului armat care a avut loc sâmbătă la Cracovia, soldat cu morți și răniți, arătând că România est
Luca Niculescu, despre amenințările cu bombă: Este un motiv de preocupare; instituțiile responsabile lucrează
Premierul Luca Niculescu a declarat sâmbătă, referitor la valul de amenințări cu bombă înregistrate în România și în alte state europene, ce au vizat mai multe avioane, că niciuna dintre alertele verificate nu s-a confirmat, iar instituțiile responsabile desfășoară investigații și colaborează cu partenerii europeni pentru a stabili cine
Premierul Niculescu: Marea noastră dorință este de a nu avea taxe și impozite noi în 2027
Premierul Luca Niculescu a declarat sâmbătă că Guvernul își dorește să nu introducă taxe și impozite noi în 2027, însă o decizie în acest sens va putea fi comunicată odată cu elaborarea bugetului pe anul viitor, în funcție de execuția bugetară, fondurile din PNRR și traiectoria fiscal-bugetară. Întreba
Niculescu: Diversificarea surselor de energie și investițiile în stocare - soluții pentru creșterea independenței energetice
Diversificarea surselor de energie, dezvoltarea capacităților de stocare, îmbunătățirea transportului și a interconectărilor regionale, alături de proiectul Neptun Deep, sunt principalele soluții avute în vedere de Guvern pentru reducerea vulnerabilităților sistemului energetic și creșterea independenței energetice a României, a declarat, sâmb
VIDEO Luca Niculescu anunță că Unitatea 1 de la Cernavodă a fost repornită: În 24 de ore va ajunge la capacitate maximă
Premierul Luca Niculescu a anunțat că Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost repornită vineri seară, după aproximativ 100 de zile în care nu a produs energie din cauza debitului scăzut al Dunării, urmând să ajungă la capacitatea maximă de producție în următoarele 24 de ore. Premierul, care s-a aflat sâ














