Guvernul rămâne ferm angajat în prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, prin educație, prin comemorare, prin politicile naționale, a declarat vicepremierul interimar, Oana Gheorghiu.

Ea a participat joi, la Palatul Victoria, la Conferința Internațională 'Zece ani de la adoptarea definiției de lucru a antisemitismului a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului'.

'În cei zece ani care au trecut, definiția de lucru a antisemitismului a devenit un reper important pentru înțelegerea și identificarea manifestărilor antisemite, precum și pentru dezvoltarea politicilor publice, a mecanismelor de monitorizare sau a programelor de formare în domeniu ', a declarat Oana Gheorghiu.

Ea a punctat că pentru România această aniversare marchează o realizare diplomatică importantă, subliniind rolul pe care l-a avut în adoptarea definiției de lucru regretatul ambasador Mihnea Constantinescu, cel care a prezidat Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului în perioada 2016-2017.

În context, Oana Gheorghiu a subliniat că în ultimii 22 de ani România a făcut pași importanți în combaterea antisemitismului.

'Raportul final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, prezidat de Elie Wiesel, a documentat responsabilitatea autorităților române pentru Holocaustul din teritoriile aflate sub administrația românească. În urma raportului, România și-a recunoscut oficial responsabilitatea la cel mai înalt nivel. De atunci au fost făcuți pași importanți. România a instituit Ziua națională de comemorare a Holocaustului și Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului Împotriva Romilor, Samudaripen, și a înființat Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel ', a declarat Gheorghiu.

Ea a amintit și înființarea în România a unor memoriale și muzee dedicate păstrării memoriei și istoriei Holocaustului, precum și implementarea unor proiecte culturale și educaționale care subliniază importanța comemorării.

'În 2017, România a adoptat definiția de lucru a antisemitismului, ulterior integrată în legislația națională, de altfel, singurul stat care a făcut acest demers. Începând cu 2021, Guvernul României a adoptat două strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Mai recent, disciplina 'Istoria Evreilor - Holocaustul' a devenit obligatorie în învățământul liceal, un demers important care se datorează președinției Federației Comunităților Evreiești din România - Cultul Mozaic', a evidențiat Gheorghiu.

Ea a subliniat că eforturile autorităților de la București trebuie continuate, având în vedere faptul că mediul în care se manifestă astăzi antisemitismul este, în multe privințe, diferit de cel de acum 10 ani.

'Prejudecățile și stereotipurile nu sunt noi. Ceea ce s-a schimbat dramatic este viteza cu care acestea se răspândesc, publicul larg la care pot ajunge și ușurința cu care discursurile antisemite și ura pătrund în dezbaterea publică. Odată cu dezvoltarea noilor tehnologii și a rețelelor sociale, miturile conspiraționiste, încercările de relativizare sau distorsionare a Holocaustului și stereotipurile antisemite se răspândesc și sunt normalizate înainte ca instituțiile să poată acționa. Ori, știm cu toții că expunerea repetată la ură poate face ca ceea ce ar trebui să fie inacceptabil să înceapă să pară normal și că granița dintre cuvinte și violență poate fi foarte fragilă', a declarat Gheorghiu.

Ea a punctat relevanța definiției de lucru a antisemitismului, subliniind că, la 10 ani de la adoptare, autoritățile ar trebui să se concentreze mai mult asupra modului în care este utilizată în practică.

'Să ne asigurăm că profesioniștii dispun de cunoștințele și instrumentele necesare, că putem monitoriza și combate eficient incidentele antisemite, și, mai presus de toate, că cetățenii români pot trăi liber și în siguranță, indiferent de etnia lor. Antisemitismul este o amenințare care ne privește pe toți, deoarece atunci când este tolerat alte forme de intoleranță nu întârzie să apară. Prin urmare, protejarea vieții evreiești înseamnă protejarea fundamentelor democratice ale societăților noastre. Pentru România acest lucru este deosebit de important, întrucât, propria noastră istorie ne arată ce se poate întâmpla atunci când violența devine politică de stat și valorile se prăbușesc. Guvernul României rămâne ferm angajat în prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, prin educație, prin comemorare, prin politicile naționale și prin activitatea în cadrul Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului și a altor organizații internaționale, precum și prin cooperarea cu Federația Comunităților Evreiești din România - Cultul Mozaic și cu partenerii noștri internaționali ', a mai declarat Gheorghiu.

La rândul său, deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România - Cultul Mozaic, a punctat că adoptarea definiției de lucru a instituit un mod unitar și instituțional asupra ceea ce este numit generic antisemitism.

El a subliniat, între altele, rolul Guvernului României în cei 10 de ani petrecuți de la adoptarea definiției de lucru în promovarea de politici privind combaterea antisemitismului, dar a atras atenția asupra necesității continuării acestor eforturi, având în vedere manifestarea în spațiul public a unor manifestări cu caracter extremist.

'O parte din lucrurile pe care le vedem astăzi seamănă foarte mult cu ceea ce s-a întâmplat mai ales în ultimii doi ani, moment de la care ceea ce denumim generic extremism a intrat în spațiul public cu entuziasm, cu o bună doză de conspirație și dezinformare. La prima vedere, cel puțin cum a fost văzut destul de mult, nu e o problemă, vom trece și peste asta, doar că problema nu trece. Cu siguranță nu trece nici cu discursuri, scrise sau nescrise, nu trece nici cu intenții bune, iar neatenția și nepăsarea, chiar mai mult decât răutatea naște monștri. Și am fost foarte aproape de momentul în care puteam avea un astfel de personaj la conducerea României, determinând soarta întregii țări', a declarat Vexler.

În altă ordine de idei, el a evidențiat și rolul instituțiilor în prevenirea și combaterea antisemitismului.

' România are șansa de a fi unul din puținele state la nivel internațional în care nu au existat, încă, incidente și atacuri, manifestate fizic, asupra comunităților evreiești, a evreilor sau a celor care sunt diferiți. Este un lucru care ar trebui, și sper că este un motiv de mândrie pentru întreaga societate din România și pentru statul român în ansamblul său, lucru pe care-l datorăm într-o bună măsură activității susținute a SRI, a Ministerului de Interne prin toate structurile sale, a Serviciului de Protecție și Pază și celorlalte instituții din cadrul sistemului național de ordine publică și siguranță națională. Este un motiv de mândrie și pentru noi, membrii comunităților evreiești din România, că indiferent ce s-a întâmplat de-a lungul timpului, cu bune sau cu rele, am putut să ne desfășurăm viața evreiască, etnică și religioasă, fără teama că va veni cineva să stingă lumina. Suntem nu doar recunoscători, dar apreciem acest lucru și știm că a implicat și implică în continuare eforturi masive ', a mai afirmat Vexler. AGERPRES/ (A - redactor: Daniel Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)