New York - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Premierul armean Nikol Pașinian va efectua o vizită la București până la sfârșitul anului pentru a semna parteneriatul strategic dintre țara sa și România, după ce decizia de a ridica la acest nivel relațiile dintre cele două țări a fost anunțată miercuri, la New York, de șeful guvernului de la Erevan și de președintele român Nicușor Dan, a declarat ministrul de externe Oana Țoiu, într-un interviu acordat AGERPRES, miercuri seara, la New York.

Ministrul de externe a vorbit, de asemenea, despre războiul din Ucraina, în contextul dezbaterii din Consiliul de Securitate pe această temă, la care a participat și președintele Nicușor Dan. Ea a spus că numărul de țări care se alătură inițiativelor diplomatice de a condamna acțiunile ilegale ale Rusiei este în creștere, dar, pe de altă parte, a atras atenția că obiectivul final este o pace sustenabilă, ce trebuie să înceapă cu un armistițiu care să dea timp pentru reconstruirea încrederii.

În interviul acordat AGERPRES, șefa diplomației a mai declarat că România a fost menționată în întâlnirile Consiliului pentru Pace, o inițiativă a președintelui american Donald Trump, pentru eforturile pe care le-a făcut pentru evacuările medicale ale copiilor bolnavi din Fâșia Gaza, atât pentru pacienții care au ajuns în România, cât și pentru cei evacuați în alte țări care s-au oferit să îi primească și să le asigure tratament oncologic.

Nu în ultimul rând, Oana Țoiu a menționat obiectivele de politică externă care, în opinia sa, ar trebui urmărite în continuare, în cazul în care România va avea în curând un nou guvern.


AGERPRES: Președintele Nicușor Dan a abordat, în discursul său și în alte luări de poziție ulterioare, o serie de teme care au ieșit în evidență, respectiv demersurile pentru a obține sprijinirea candidaturii lui Dacian Cioloș la funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) și, în al doilea rând, pozițiile legate de Ucraina și de condamnarea Rusiei, care au fost foarte ferme. Ați spune în momentul acesta că România și-a atins scopurile la ONU în aceste două chestiuni?

Oana Țoiu: Discursul președintelui Nicușor Dan în plenara Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite a pus clar prioritățile României pe scena globală, nu doar pentru această săptămână, ci în întreg ecosistemul. România este o țară responsabilă, care a acționat de partea bună a istoriei și va continua să facă asta, pentru că este foarte important în această săptămână să poziționăm România ca o țară care leagă Europa de Caucazul de Sud, Asia și Africa, în special din perspectiva comerțului maritim la Marea Neagră.

A fost, de exemplu, pe parcursul zilei de ieri (marți - n.r.), o discuție convocată împreună de România, Franța, Comisia Europeană și Ucraina pentru securitatea maritimă și protejarea navigației la Marea Neagră. De ce este asta important? Este pentru că portul Constanța pentru România este și o variantă de a atrage investiții pentru mărirea capacității, este și o sursă de venituri și de creștere a economiei noastre, dar, în contextul ONU, foarte importantă este contribuția pe care noi o avem pentru comerțul global cu grâne, ceea ce afectează direct, așa cum spuneam, și țările din Asia, Africa și Caucazul de Sud.

De asemenea, o veste foarte bună din această săptămână este întâlnirea pe care am avut-o cu Armenia. (Nikol) Pașinian, împreună cu președintele Nicușor Dan, au anunțat decizia de a ridica relația dintre cele două țări la nivelul parteneriatului strategic. O să vedem o vizită în București până la sfârșitul anului, în cadrul căreia se va și semna parteneriatul strategic. Este rezultatul multor luni de negocieri și o veste foarte bună, pentru că relația României cu Caucazul de Sud pune pe hartă regiunea și din perspectiva conexiunilor logistice.

Statele Unite ale Americii, de asemenea, au avut pe parcursul zilei de astăzi o întâlnire cu companiile și investitorii pentru conexiunile logistice ale Trump Route for Peace (Trump Route for International Peace and Prosperity, TRIPP), specific legat de Armenia. Pentru noi e foarte importantă legătura prin Marea Neagră și atragerea investițiilor în regiune.

AGERPRES: Dumneavoastră ați ridicat prima dată la Consiliul de Securitate problema intruziunilor dronelor rusești și ați vorbit despre acel incident din Galați, care putea avea consecințe tragice. Practic, acum s-a reluat discuția. Cum vi s-a părut atmosfera, miercuri, în Consiliul de Securitate? Adică există un consens mai solid către pace, către izolarea Rusiei?

Oana Țoiu: Numărul de țări care se alătură inițiativelor diplomatice de a condamna aceste acțiuni ilegale este în creștere. Asta arată că, sigur, războiul durează de mai mulți ani, însă comunitatea diplomatică internațională nu și-a micșorat răspunsul, din contră, el este din ce în ce mai puternic. Pe de altă parte, foarte important este să ne uităm la aceste eforturi diplomatice față de rezultatul final pe care ni-l dorim, care este momentan un armistițiu pentru a construi treptat încredere acolo unde încrederea a fost distrusă, pentru a putea să ajungem la o pace sustenabilă. Și pentru România, aceasta este calea cea mai importantă pentru a reduce riscurile de securitate și pentru a putea să realocăm resursele care acum sunt investite semnificativ în zona de securitate. În timp, poate peste mai mulți ani, când vom reuși să scădem riscurile din regiune, să putem să și realocăm resurse.

AGERPRES: V-aș mai întreba și despre Consiliul pentru Pace. Țările europene, ca de obicei, au criticat Israelul, poziția SUA a fost în general aceeași. Cert e că avem un plan blocat pentru Gaza la momentul acesta, iar situația se acutizează în Cisiordania. Ați purtat discuții la nivel de miniștri de externe pe această temă?

Oana Țoiu: Am discutat cu (Nikolai) Mladenov, diplomatul care este responsabil de acest efort pentru pace, având mandat de la Consiliul de Securitate, având mandatul Organizației Națiunilor Unite mai departe. Există și momente de speranță, de exemplu progresul pe care l-au făcut pentru acordul de dezarmare a Hamas. România, de asemenea, a fost menționată în întâlnirile Bordului pentru Pace pentru eforturile pe care le-a făcut pentru evacuările medicale, atât pentru pacienții care au ajuns în România, cât și pentru cei din alte țări care s-au oferit să asigure tratament oncologic copiilor bolnavi din Fâșia Gaza.

AGERPRES: Dar se întrevede în momentul acesta o continuare, în contextul în care nu s-a trecut la o implementare a ultimei etape a planului pentru Gaza?

Oana Țoiu: Nimeni nu renunță, pentru că este extrem de important să aducem ajutorul umanitar care e necesar acolo, să înceapă să fie reconstruită infrastructura medicală, educațională. Dincolo de asta, și România este o susținătoare a faptului că este nevoie de alegeri în Palestina, pentru că asta o să fie un mecanism care o să aducă o legitimitate mai mare actului de guvernare.

AGERPRES: Aș avea și o întrebare cu o parte politică. Avem un nou premier desemnat, care s-ar putea sau nu să fie susținut de Parlament. Dacă nu veți mai fi ministru de externe, care sunt lucrurile pe care ați reușit să le faceți și care credeți că ar fi bine să fie continuate de succesorul dumneavoastră?

Oana Țoiu: Atuul României în politica externă este perseverența și coerența. Toate dosarele și pozițiile României la care noi lucrăm acum au beneficiat de munca de ani de zile a diplomaților, care va continua. Sunt câteva lucruri finalizate la nivelul negocierilor, care în 2027 o să ajungă în partea de operaționalizare. Hubul de securitate maritimă la Marea Neagră, de exemplu. Între România și Bulgaria am terminat conceptul și discutăm cu Comisia Europeană pentru finanțare și 2027 o să fie anul în care o să fie operaționalizat. Vă spuneam mai devreme, parteneriatul strategic finalizat acum la nivelul negocierilor între România și Armenia, care urmează să fie semnat.

În relația transatlantică, evident, pentru România rămâne extrem de important accesul la programul Visa Waiver și asta va mai cere eforturi în viitor. Aderarea la OCDE este, cum am mai spus public de multe ori, finalizată. La nivel tehnic, România este prima țară dintre toate țările candidate la nivel de progres al reformelor. Ne-au fost recunoscute rezultatele pentru peste 100 de reforme și zece jaloane au fost îndeplinite, de exemplu, doar în ultimul an. Dar, evident, ca și la aderarea României la Schengen, dincolo de parcursul tehnic, este importantă finalizarea procesului politic.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)