Proiectul legii de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente prevede că președintele și vicepreședinții AEP vor fi numiți prin hotărâre a Parlamentului, structura instituției va cuprinde un număr maxim de 371 de posturi, actele emise vor fi publice, fiind stabilite și amenzi între 5.000 lei și 20.000 lei pentru obstrucționarea atribuțiilor de control, monitorizare, verificare, inspecție, documentare.

Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a prezentat, miercuri, la o conferință de presă, proiectul elaborat de Autoritate, menționând că va avea săptămâna viitoare întâlniri pe această temă cu partide politice și structurile asociative ale autorităților administrației publice locale și că dorește ca acesta să fie promovat ca proiect de lege de un guvern cu puteri depline sau de parlamentari, nu prin ordonanță de urgență.

'AEP nu are astăzi o lege de organizare și funcționare, ceea ce este anormal. Toate autoritățile administrației publice centrale și autoritățile administrative au legi proprii de organizare. În al doilea rând, activitatea Autorității Electorale Permanente este dispersată în mai multe legi (...), nu avem o reglementare unitară', a explicat Adrian Țuțuianu necesitatea elaborării proiectului.

Potrivit acestuia, a fost constituit un grup de lucru în cadrul AEP și s-a muncit trei luni la elaborarea proiectului.

El a spus că proiectul este structurat pe șase titluri mari cu mai multe capitole, care clarifică statutul juridic, rolul și misiunea AEP, fiind cuprins, ca noutate, și managementul administrației electorale și profesionalizării personalului electoral.

Proiectul reiterează că AEP este o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, cu sediul în București și competență generală în materie electorală.

'Proiectul configurează AEP nu ca o instituție care intervine exclusiv în perioada electorală, ci ca autoritate permanentă a administrației electorale, ale cărei responsabilități se exercită înainte, în timpul și după desfășurarea scrutinurilor', a precizat Țuțuianu.

Președintele AEP menționat că sunt trei direcții principale generale de acțiune ale autorității: aplicarea unitară și dezvoltarea cadrului normativ aplicabil alegerilor și referendumului, participarea la organizarea scrutinurilor și participarea electorală și informarea alegătorilor.

Controlul parlamentar este delimitat pe numirea, suspendarea și revocarea conducerii, reexaminarea rapoartelor anuale pe care Autoritatea le reprezintă Parlamentului și pe aprobarea bugetului.

El a adăugat că proiectul prevede că Autoritatea Electorală Permanentă va depune la Parlament două rapoarte anuale, unul privind activitatea din anul precedent până la data de 15 aprilie a anului următor și unul privind organizarea și desfășurarea alegerilor sau referendumului după fiecare scrutin, care trebuie prezentat în cel mult trei luni de la publicarea rezultatelor oficiale.

Proiectul mai stabilește că AEP dispune de un aparat de lucru organizat la nivel central și teritorial, numărul total de posturi fiind de 371, exclusiv funcțiile de demnitate publică, a spus Țuțuianu, precizând că structurile teritoriale vor avea un număr redus de personal, de trei sau patru angajați.

De asemenea, proiectul introduce reguli suplimentare pentru conducerea AEP, formată dintr-un președinte și doi vicepreședinți, cu un mandat de opt ani.

Acestea cuprind necesitatea unor studii universitare de master, experiență profesională de cel puțin 15 ani, să nu fi fost condamnat definitiv pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni, să nu-i fi fost aplicată în ultimii cinci ani sancțiunea disciplinară a destituirii din funcția publică, să nu fi avut calitatea de lucrător sau colaborator al securității sau al serviciilor de informații ale fostei securități, să nu aibă calitatea de soț, soție și nici rudă ori afin până la gradul al treilea cu președintele României, cu membrii Guvernului ori cu cei ai Birourilor permanente ale celor două camere ale Parlamentului și să nu aibă calitatea de lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informații.

O altă noutate prevăzută în proiect este că și președintele și vicepreședinții sunt numiți prin hotărâre a Parlamentului.

În prezent, președintele AEP este desemnat de Parlament, un vicepreședinte - de președintele României și un vicepreședinte și secretarul general - de prim-ministru.

'Mi se pare că este anormal ca Executivul să numească majoritatea funcțiilor de conducere din cadrul AEP, în condițiile în care ea are statutul de instituție autonomă aflată sub control parlamentar. De aceea, președintele va putea să facă o propunere, prim-ministrul poate să facă o propunere, dar decizia finală aparține Parlamentului, așa cum este normal să funcționeze o autoritate permanentă', a subliniat Adrian Țuțuianu, adăugând că secretarul general va fi desemnat de președintele AEP.

El a mai spus că salarizarea personalului va fi identică cu aceea a angajaților de la Parlament, menționând și că membrii personalului AEP vor avea obligația de a declara că nu fac parte dintr-un partid politic.

Autoritatea, pe lângă subvențiile de la bugetul de stat, va putea să obțină și venituri proprii.

De asemenea, proiectul stabilește că toate actele adoptate de AEP vor fi publice, vor putea fi supuse controlului judecătoresc și atacate la Curtea de Apel București - Secția de contencios-administrativ și fiscal.

Proiectul mai stabilește organizarea în aparatul propriu al AEP a Centrului național pentru dezvoltarea managementului electoral, ca structură de specialitate, fără personalitate juridică, cu misiunea de a realiza formarea profesională propriu-zisă, educație electorală, cercetare și documentare, printre care și coordonarea apariției unei publicații științifice.

Totodată, prevede că sistemul informatic electoral național trebuie administrat de Autoritate și cuprinde registrul electoral, inclusiv registrul secțiilor de votare, corpul experților electorali, corpul operatorilor de calculator și verificarea cererilor privind votul în străinătate sau prin corespondență, aplicații pentru desemnarea experților electorali și operatorilor de calculator și sistemul informatic al finanțării partidelor politice și registrele aferente publicității politice și portalul pentru votul străinătate.

'Legat de răspunderea pentru încălcarea legii Autorității Electorale Permanente, am prevăzut câteva contravenții care privesc obstrucționarea atribuțiilor de control, monitorizare, verificare, inspecție, documentare sau îndrumare, refuzul nejustificat de a pune la dispoziție date, informații, documente pentru AEP, neefectuarea comunicărilor prevăzute de lege și împiedicarea accesului reprezentanților AEP în spații sau la documente ori sisteme informatice necesare exercitării atribuțiilor. Sancțiunile sunt proporționale cu caracterul obligațiilor protejate, sunt sancțiuni între 5.000 și 20.000 lei', a afirmat Țuțuianu, adăugând că termenul de prescripție va fi mai mare de trei ani și va fi înlăturată posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Antonia Niță, editor online: Irina Giurgiu)