Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea critică proiectul legii partidelor inițiat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), susținând că acesta ar reprezenta o încercare 'de exterminare' a formațiunilor politice care se opun 'sistemului'.

Potrivit lui Piperea, prin acest proiect, AEP ar urma 'să impună cu forța' reguli noi privind organizarea, finanțarea, digitalizarea proceselor interne și chiar dizolvarea partidelor, o procedură ce ar putea fi folosită drept 'armă politică' în momentul alegerilor din 2028.

'Un proiect de lege care poate transforma vechiul și demodatul 'cordon sanitar' într-o modalitate simplă și eficientă de exterminare a partidelor care se opun sistemului (și, de aceea, sunt ștampilate drept 'extremiste') a fost lansat în dezbatere publică de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Este un proiect de reformă radicală a Legii partidelor politice, care prevede mutarea procedurilor de înregistrare și dizolvare de la Tribunal direct în subordinea administrativă a AEP. Proiectul, scris chiar de AEP, permite AEP să dizolve partidele, fără ca sarcina de a proba motivele temeinice de dizolvare să mai fie la Parchet, iar sentința de dizolvare să mai fie dispusă de Tribunal', a explicat europarlamentarul, într-un comunicat remis, duminică, de AUR.

În opinia sa, proiectul prevede un control 'total' asupra 'ciclului de viață' al partidelor. Astfel, AEP ar urma 'să gestioneze digitalizat și integrat' partidele, de la înființare și organizare internă, până la dizolvare și radiere. 'Așa ceva e demn de China sau Rusia, iar nu de o țară membră a UE', a transmis europarlamentarul AUR.

El a completat că proiectul crește pragul minim de membri fondatori, de la 3 la 100 de persoane, impunând și obligativitatea reprezentării egalitare a ambelor sex.

'Proiectul forțează reguli noi, stricte, privind finanțarea, disciplina financiară, drepturile membrilor și digitalizarea proceselor interne, totul sub controlul permanent al AEP', a indicat Piperea.

Totodată, AEP va căpăta puterea de a decide administrativ dizolvarea sau radierea partidelor care nu respectă normele, procedurile și cutumele, iar deciziile vor putea fi ulterior atacate doar la Curtea de Apel București. În prezent, dizolvarea unui partid se poate dispune în condiții stricte de Tribunalul București, la cererea temeinic justificată a Parchetului, iar dizolvarea devine efectivă doar dacă nu înlătură motivele de dizolvare până la rămânerea definitivă a sentinței Tribunalului, se arată în comunicat.

'În noua reglementare, o decizie de dizolvare pronunțată de AEP care nu ar fi imediat suspendată de Curtea de Apel, ar scoate din joc un partid, inclusiv din procesul electoral de la un anumit moment dat. Să zicem, din jocul alegerilor din 2028. Important de reținut: toate partidele ar urma să se alinieze din timp la cerințele noii legi, sub sancțiunea dizolvării. În 6 luni, actele constitutive, procedurile interne, digitalizarea, documentele financiare și structurile egalitare de gen ar urma să fie implementate, iar de nu, dizolvarea', a precizat reprezentantul AUR.

Conform acestuia, cel mai mare impact politic constă în 'impunerea unei jurisdicții directe' a AEP asupra partidelor politice.

'AEP este, totuși, o autoritate administrativă împănată cu demnitari numiți de partidele sistemice, aceleași care au impus 'cordonul sanitar'. Este limpede, așadar, care este ținta reglementării, nu partidele fantomă, ci AUR, singurul partid care amenință 'stabilitatea' coaliției partidelor 'pro-europene/occidentale'', a adăugat europarlamentarul.

Conform AEP, proiectul legii privind partidele politice reformează cadrul juridic actual, aliniindu-l la standardele europene și la practica ultimelor decenii. AGERPRES/(AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)