Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) evidențiază că Raportul Comisiei Europene, publicat pe 17 iulie, privind statul de drept se bazează pe informații neactualizate, care nu reflectă stadiul avansat al activității instituționale desfășurate de Autoritate, noile proiecte legislative privind funcționarea sistemului electoral urmând să fie finalizate în toamna acestui an.

'AEP ia act de apariția, la 17 iulie 2026, a Raportului Comisiei Europene privind statul de drept și dorește să informeze publicul cu privire la stadiul real al demersurilor instituției în domeniile vizate: finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și transparența publicității politice în mediul audiovizual și online. AEP subliniază că Raportul Comisiei reține doar existența, nefinalizată, a inițiativei legislative depuse în 2023, fără a reflecta faptul că AEP a depășit stadiul unor simple modificări punctuale ale legislației, demarând o amplă reformă legislativă, în urma unei analize de fond asupra funcționării sistemului electoral în contextul alegerilor din anii 2024-2025', se arată într-un comunicat al AEP transmis, marți, AGERPRES.

Conform sursei citate, prima etapă a reformei inițiate de AEP include elaborarea a patru proiecte corelate: legea finanțării partidelor și campaniilor electorale, legea partidelor politice, legea de organizare și funcționare a AEP și legea de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2024/900. Aceste proiecte incluse în procesul de reformă legislativă sunt elaborate de specialiștii AEP prin consultări cu societatea civilă (Expert Forum, Centrul pentru Inovare Publică, Declic, Active Watch, Funky Citizens, Pro Democrația), cu un Comitet consultativ academic și cu formațiunile politice parlamentare.

'Calendarul asumat prevede finalizarea acestor proiecte până în toamna anului în curs, urmată de o dezbatere publică transparentă și de parcurgerea procedurilor parlamentare. Prin urmare, nu este în niciun caz vorba de inacțiune, ci de o reformă de fond care înlocuiește logica intervențiilor punctuale prin adoptarea unui cadru normativ coerent și temeinic fundamentat', precizează AEP.

Referitor la afirmația din raport potrivit căreia AEP 'nu a efectuat auditul anual al partidelor politice', Autoritatea subliniază că 'această constatare nu corespunde activității efective de control'.

'Pentru exercițiile financiare din perioada 2023-2024, dintre cele 232 de partide aflate în planul aprobat în luna septembrie 2025, pentru 228 dintre acestea misiunile de control au fost finalizate cu rapoarte, fiind aplicate sancțiuni la 182 de formațiuni, respectiv amenzi în valoare de 4.396.000 lei și confiscări în valoare de 1.433.647,72 lei, cu executare silită demarată pentru 125 de formațiuni. Pentru cele patru partide parlamentare mari (AUR, PSD, PNL, USR), controlul a fost prelungit, motivat de complexitatea verificărilor, până în a doua jumătate a lunii iulie. Pentru anul 2025, dintre 270 de partide aflate în plan, 10 misiuni sunt deja finalizate, 255 în desfășurare, iar restul urmează a fi demarate la începutul lunii septembrie. Ca urmare a misiunilor încheiate, patru partide neparlamentare au fost deja sancționate cu 65.000 lei. Subliniem faptul că activitatea de control a AEP privind verificarea veniturilor și cheltuielilor formațiunilor politice este continuă, iar rezultatele controalelor sunt publicate pe www.finantarepartide.ro', detaliază AEP.

Potrivit AEP, proiectul de lege privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, aflat în prezent în elaborare la nivelul Autorității, prevede majorarea sancțiunilor contravenționale pentru neregulile constatate, precum și actualizarea plafoanelor de cheltuieli atât pentru finanțarea din subvenții, cât și pentru campania electorală, răspunzând astfel direct exact acelor deficiențe semnalate de Curtea de Conturi.

În privința publicității politice online, AEP menționează că a finalizat proiectul de lege de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2024/900, acesta fiind publicat la data de 7 iulie 2026 pe pagina de internet a instituției. După încheierea perioadei de consultare publică (31 iulie 2026) și integrarea observațiilor și propunerilor primite, proiectul de act normativ va fi supus procedurilor parlamentare în vederea adoptării.

Proiectul prevede măsuri de punere în aplicare a noilor reguli europene privind obligațiile de transparență pentru sponsori, furnizori și editori de publicitate politică (inclusiv marile platforme digitale), stabilește competențe partajate AEP - CNA - ANSPDCP - ANCOM, coordonate printr-un comitet interinstituțional, prevede un regim sancționator disuasiv (amenzi de până la 6% din venitul anual, bugetul anual sau 6% din cifra de afaceri anuală la nivel mondial din exercițiul financiar precedent, cu majorarea limitei minime a amenzii cu 50% în perioada campaniilor electorale sau referendare), prevede instituirea unui mecanism de înregistrare și evidență a reprezentanților legali ai furnizorilor din afara Uniunii Europene și propune posibilitatea dezvoltării de către AEP a unui sistem informatic de suport destinat sprijinirii editorilor de publicitate politică pentru respectarea obligațiilor de păstrare a evidențelor și de transparență care le revin potrivit Regulamentului (UE) 2024/900.

'Ca atare, departe de a fi rămas pasivă față de fenomenul semnalat în raport, AEP a elaborat cadrul normativ cel mai avansat de până acum pentru asigurarea trasabilității publicității politice, atât în perioada campaniei electorale, cât și în afara acesteia. Prin acest proiect AEP urmărește alinierea sistemului electoral românesc la standardele europene moderne și instituirea unor reguli clare pentru publicitatea politică, astfel încât aceasta să fie transparentă și ușor de verificat, în vederea consolidării încrederii în procesele electorale. Evaluarea Comisiei se bazează pe informații din anii anteriori, care nu au fost actualizate și care nu reflectă amploarea și stadiul avansat al activității instituționale, atât normative, cât și de control efectiv, desfășurată de Autoritate în perioada de referință', transmite AEP.

Autoritatea Electorală Permanentă precizează că 'rămâne deschisă dialogului cu instituțiile europene și cu societatea civilă și își reafirmă angajamentul pentru finalizarea reformei cadrului legislativ electoral'.

Aplicarea legilor justiției a continuat și a contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar, însă Comisia Europeană constată că au rămas nerezolvate o serie de probleme în justiție, dar și în domenii precum combaterea corupției, libertatea presei și predictibilitatea procesului legislativ - se arată în capitolul dedicat României din Raportul privind statul de drept pe 2026, publicat vineri. AGERPRES/(AS - redactor: Livia Popescu, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)