Fifor: Actuala criză depășește disputa dintre partide; ea scoate la iveală o vulnerabilitate majoră a arhitecturii constituționale
Deputatul PSD Mihai Fifor consideră că actuala criză guvernamentală depășește cu mult disputa dintre partide, fiind de părere că aceasta scoate la iveală o ''vulnerabilitate majoră'' a arhitecturii constituționale a României, care trebuie corectată.
''România este, astăzi, țara nimănui. Confiscată pe persoană fizică, în fapt, de Ilie Bolojan, un premier demis de Parlament în urmă cu aproape trei luni, care continuă să exercite puterea folosindu-se de o vulnerabilitate a arhitecturii constituționale. De aproape trei luni, voința exprimată prin votul Parlamentului este lipsită de efectele sale politice depline prin prelungirea cu bună știință a unei situații care ar fi trebuit să fie doar excepțională. Nimic nu îi mai conferă legitimitatea politică de a decide pentru România. La fel cum nimic nu legitimează PNL și USR, partide clasate pe locurile 3 și 4 la alegerile parlamentare din 2024, să decidă astăzi în numele românilor'', a scris Fifor luni pe Facebook.
El atrage atenția că România se află într-o situație fără precedent după 1989.
''Nu mai vorbim doar despre o criză politică. Vorbim despre o criză de sistem, de legitimitate democratică și despre o vulnerabilitate gravă a arhitecturii constituționale a statului român. Țara este condusă de aproape trei luni de un premier demis de Parlament. Un executiv care și-a pierdut legitimitatea parlamentară continuă, totuși, să exercite aproape nestingherit întreaga putere executivă, să promoveze reforme structurale, să angajeze financiar statul român și să ia decizii care vor produce efecte ani sau chiar decenii. Legea salarizării este poate doar cel mai vizibil exemplu. La fel stau lucrurile în cazul marilor reforme asumate prin PNRR, al angajamentelor financiare pe termen lung sau al altor măsuri prezentate drept inevitabile ori strict tehnice'', a arătat Fifor.
Potrivit social-democratului, sub pretextul continuității administrative sunt promovate politici publice care vor modela România mult după încetarea mandatului actualului Executiv.
''Tocmai aici rezidă gravitatea situației: un Guvern demis nu se limitează la gestionarea treburilor curente ale statului, ci continuă să influențeze în mod semnificativ direcția în care se îndreaptă România. Ilie Bolojan, blocând intenționat posibilitatea formării unui nou Guvern, continuă să exercite această putere folosindu-se de un mecanism constituțional conceput exclusiv pentru evitarea unui vid de autoritate până la instalarea unui nou Guvern. Un mecanism excepțional a fost practic transformat de Ilie Bolojan într-un mod de guvernare care, tehnic, nu mai are nimic de a face cu democrația. Mai grav este că această stare de excepție pare să se prelungească tocmai prin blocarea intenționată a revenirii la normalitatea constituțională, adică la învestirea unui Guvern care să beneficieze de încrederea Parlamentului. În loc ca toate energiile instituționale să fie orientate spre formarea rapidă a unui nou Executiv cu deplină legitimitate democratică, este evident că această situație excepțională este prelungită intenționat de PNL-USR tocmai pentru ca actualul Executiv să continue să exercite puterea'', a declarat Fifor.
Mihai Fifor a afirmat că, dacă un mecanism gândit pentru continuitatea administrativă ajunge să servească menținerii în exercițiul puterii a unui Executiv demis, atunci nu mai discutăm doar despre o vulnerabilitate constituțională, ci despre o situație care pune sub o presiune fără precedent principiul legitimității democratice.
''Aici apare ruptura dintre legalitate și legitimitate. Da, Constituția permite continuitatea administrativă. Dar legitimitatea politică a unui Guvern derivă din încrederea Parlamentului. În momentul în care această încredere este retrasă, Executivul ar trebui să manifeste maximă reținere instituțională și să se limiteze strict la administrarea curentă a statului'', a subliniat el.
În orice democrație consolidată, a adăugat deputatul PSD, există nu doar reguli scrise, ci și convenții constituționale.
''Un Guvern aflat într-o asemenea situație manifestă autocontinență instituțională. Evită marile reforme, evită angajamentele strategice și se limitează la administrarea treburilor curente ale statului. Nu pentru că legea îl obligă întotdeauna expres, ci pentru că aceasta este logica democratică a exercitării puterii. La noi se întâmplă contrariul. Puterea continuă să fie exercitată aproape în plenitudinea ei, ca și cum votul Parlamentului care a demis Guvernul nu ar mai produce consecințe politice reale. Aceasta este gravitatea momentului. Nu doar cine guvernează România, ci faptul că se creează un precedent extrem de periculos: acela că un Guvern poate continua să exercite puterea o perioadă îndelungată după ce și-a pierdut legitimitatea parlamentară, folosindu-se de o vulnerabilitate a arhitecturii constituționale'', a avertizat el.
În opinia social-democratului, o Constituție trebuie să fie construită nu pentru oamenii aflați vremelnic la putere, ci pentru a împiedica orice transformare a unui mecanism excepțional într-un instrument de conservare a puterii.
''Dacă acceptăm ca această excepție să devină regulă, atunci însăși logica democrației parlamentare este pusă în discuție. Astăzi este vorba despre Ilie Bolojan. Mâine ar putea fi orice alt premier. (...) De aceea, actuala criză depășește cu mult disputa dintre partide. Ea scoate la iveală o vulnerabilitate majoră a arhitecturii constituționale a României, vulnerabilitate care trebuie corectată. Pentru că democrația nu înseamnă doar respectarea literei Constituției. Înseamnă, înainte de toate, respectarea spiritului ei: acela că puterea este exercitată numai de cei care beneficiază de legitimitatea conferită de Parlament și, în ultimă instanță, de votul cetățenilor'', a concluzionat Mihai Fifor. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Antonia Niță, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Pîslaru: Negocierile pentru Legea salarizării unitare au eșuat oficial
Negocierile pentru Legea salarizării unitare au eșuat oficial, iar în ciuda tuturor eforturilor depuse de Guvern și Ministerul Muncii și a medierii asigurate de Administrația Prezidențială consensul nu a putut fi atins, a afirmat, miercuri seara, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Miruță: Legea salarizării trebuia făcută din 2023; PSD ar trebui să țină capul în pământ o vreme
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), îi critică pe social-democrați pentru eșecul în cazul legii salarizării, afirmând că ''PSD ar trebui să țină capul în pământ o vreme''. ''Pierderea de astăzi a României nu sunt cele 770 de milioane de euro, pentru că nu avem nici azi
Grindeanu către Bolojan: Românii au nevoie de soluții, nu de explicații pentru eșec
Românii au nevoie de soluții, nu de explicații pentru eșec, a fost mesajul președintelui PSD, Sorin Grindeanu, pentru premierul interimar Ilie Bolojan, care a acuzat PSD de ''iresponsabilitate'' în ceea ce privește legea salarizării. Reacția lui Grindeanu vine după ce
Kelemen Hunor, despre legea salarizării: Un proiect de lege necorespunzător nu trebuie adoptat nici măcar în grabă
România nu trebuie să adopte o lege a salarizării care să primească aprobarea Comisiei Europene, pentru că nu se legiferează pentru Comisia Europeană, trebuie adoptată o lege care creează un sistem predictibil, a declarat miercuri președintele UDMR, Kelemen Hunor. El consideră că pierderea celor 770 de milioane de euro din fondurile PNRR
Ședință de guvern - joi; bugetul Ministerului Economiei aferent activității de privatizare, pe agendă
Guvernul va aproba în ședința de joi, prin hotărâre, bugetul de venituri și cheltuieli aferent activității de privatizare al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului pe anul 2026. Executivul urmează să aprobe, prin alte hotărâri, și bugetele pentru anul 2026 ale unor societăți și companii din su
Bolojan: PSD a compromis, în mod iresponsabil și populist, șansa României de a încasa 770 de milioane de euro
Premierul interimar Ilie Bolojan, președintele PNL, acuză PSD că a compromis, ''în mod iresponsabil și populist'', șansa României de a încasa 770 de milioane de euro, de a avea o lege a salarizării care ''să aducă ordine, mai multă echitate și predictibilitate în sistemul bugetar și, în același timp, de a demonstra că Rom
Președintele trimite la CCR Legea privind decarbonizarea în sectorul energetic
Președintele Nicușor Dan a trimis Curții Constituționale (CCR) o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului privind decarbonizarea sectorului energetic. Pe 7 august, Parlamentul a transmis președintelui, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea și completare
Turcan: Justiția Liei Savonea mai dă o lovitură reformelor lui Bolojan; 11 hotărâri ale Guvernului - blocate
Deputata PNL Raluca Turcan a susținut, miercuri, că 'justiția Liei Savonea' a mai dat 'o lovitură' reformelor premierului interimar Ilie Bolojan, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursurile privind 11 hotărâri ale Guvernului. 'Justiția Liei Savonea mai dă o lovitură reformelor lui Bolojan. Î
Grindeanu: Vrem o lege a salarizării care să repare inechitățile, dar vrem o lege bună
Planul Național de Redresare și Reziliență nu poate fi folosit ca argument pentru a cere Parlamentului să voteze orice lege, indiferent cum este făcută și ce efecte produce, a declarat miercuri președintele PSD, Sorin Grindeanu, care a afirmat că social-democrații vor o lege 'bună' a salarizării bugetarilor care să repare inechitățile. ''Domnul
Jurca: România a primit prima plată din instrumentul financiar SAFE
România a primit miercuri prima plată din instrumentul european SAFE, respectiv 2,5 miliarde de euro, a informat șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, care a menționat că se confirmă rezultatul muncii depuse la Guvern și în toate instituțiile implicate în coordonarea acestui program. 'Astăzi este o zi importantă pentru apărarea Rom&
Nicușor Dan: Partidele fostei coaliții guvernamentale nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii salarizării
Partidele fostei coaliții guvernamentale nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii salarizării în sistemul bugetar și și-au asumat împreună pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR, a transmis, miercuri, președintele Nicușor Dan. 'Începând cu luna mai, Administrația Prezidențială a mediat o
Buzoianu: Nu există nicio sumă din fonduri europene care poate să ne aducă înapoi statul de drept
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, consideră că nu există suficient de multe fonduri europene ca să ne aducă înapoi statul de drept, arătându-se convinsă că amendamentul PSD de încercare a eliminării unui oponent politic prin modificarea legislației va pica în toate forurile europene. 'Eu sunt ferm convinsă că amendame
USR strânge semnături pentru a ataca la CCR inițiativa care 'șterge' incompatibilități pentru aleșii locali
USR anunță că strânge semnături pentru a ataca la CCR inițiativa PSD care 'șterge' incompatibilitățile deja constatate pentru mii de aleși locali. 'USR strânge semnăturile necesare pentru a ataca la Curtea Constituțională inițiativa legislativă a PSD. Legea intrată în vigoare la 9 august interzice consilierilor locali și județeni
Proiect privind închiderea operațională și financiară a PNRR, adoptat de plenul Senatului
Plenul Senatului a aprobat, miercuri, proiectul de lege privind închiderea operațională și financiară a Planului Național de Redresare și Reziliență, fiind înregistrate 91 de voturi 'pentru', 24 'împotrivă' și șapte abțineri. Conform expunerii de motive, necesitatea reglementării decurge din încheierea, la data de 31 aug
Modificări legislative în privința incompatibilităților personalului contractual din administrație, adoptate de Senat
Plenul Senatului a adoptat, miercuri, proiectul de lege pentru abrogarea unor dispoziții din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, în forma aprobată la Camera Deputaților. S-au înregistrat 82 de voturi 'pentru', 19 'împotrivă' și 21 de abțineri. Potrivit raportului aprobat în comisia de specialitate,





