Președintele Nicușor Dan a declarat joi, referitor la decizia Curții de Justiție a UE vizând prescripția în România, că ''vina principală pentru această situație revine Parlamentului'.

''Sunt mai multe lucruri de spus aici. Un lucru care trebuie spus este că vina principală pentru această situație revine Parlamentului. Noi am avut o decizie a Curții Constituționale, care trebuia urmată într-un termen constituțional, dacă nu mă înșel, de 45 de zile - în orice caz, un număr de zile prevăzut de Constituție, trebuia o corecție legislativă, care nu s-a întâmplat în niște ani de zile. Acesta este punctul de la care am plecat. Mai departe, Dreptul nu este o știință exactă. Ce înseamnă actul de justiție, să pui în balanță niște principii de drept. Curtea de Justiție a avut o opinie, Înalta Curte a avut o opinie. Azi sau ieri, Curtea de Justiție a Uniunii a venit să clarifice această chestiune. Deciziile Curții de Justiție ale Uniunii Europene sunt obligatorii, vor fi respectate în România. Asta este ce pot să spun'', a precizat șeful statului, într-o conferință de presă.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit joi că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014 - 2018 nu este conformă cu dreptul UE. CJUE a mai stabilit că decizia ICCJ privind prescripția nu se aplică la dosarele aflate pe rol.

'Curtea precizează că, având în vedere importanța pe care o are principiul autorității de lucru judecat în dreptul Uniunii, acest drept nu impune repunerea în discuție a hotărârilor care au dobândit autoritate de lucru judecat și care au constatat, în aplicarea deciziei din anul 2022 a ICCJ, prescripția răspunderii penale pentru fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii', a arătat CJUE.

Concret, în mai 2022, Curtea Constituțională a dat o hotărâre care reglementa cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală, care se aplica pentru perioada 2018 - 2022.

Ulterior, Instanța supremă a stabilit mai întâi că decizia CCR se aplică retroactiv până în anul 2014.

Problema a fost ridicată la CJUE în dosarul 'Lin', în care au fost date două hotărâri privind prescripția - Lin I (iunie 2023) și Lin II (16 iulie 2026).

Hotărârea Lin I din 24 iulie 2023 se referea la mai mulți cetățeni români condamnați la pedepse cu închisoarea pentru evaziune fiscală. Aceștia contestaseră condamnarea lor susținând că, în temeiul standardului național de protecție referitor la aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile (lex mitior), răspunderea lor penală era prescrisă.

Acești cetățeni români se bazau, pe de o parte, pe două decizii ale Curții Constituționale a României pronunțate în anii 2018 și 2022. Aceste decizii invalidaseră o dispoziție națională care reglementa cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală, astfel încât, pe o perioadă de aproape patru ani, dreptul român nu prevăzuse nicio cauză de întrerupere a acestui termen.

În hotărârea Lin II, CJUE a stabilit că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014 - 2018 nu este conformă cu dreptul UE.

În replică, Înalta Curte de Casație și Justiție susține că a aplicat 'întotdeauna cu bună-credință' dreptul european în ansamblul său, iar abordarea sa în materia prescripției răspunderii penale nu a reprezentat o opțiune între dreptul UE și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Karina Olteanu, editor online: Alexandru Cojocaru)