Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, împreună cu o delegație a MApN, a participat, marți, la Forumul Industriei de Apărare din cadrul Summitului NATO de la Ankara, la care au avut loc o serie de evenimente și ceremonii de semnare a unor memorandumuri de înțelegere privind proiecte și programe de cooperare multinațională.

Potrivit unui comunicat al MApN transmis AGERPRES, în deschiderea lucrărilor a fost anunțat programul iAFSC - Alliance Future Surveillance and Control (GlobalEye) - viitoarea platformă de avertizare timpurie a NATO, inițiativă la care a aderat și România.

'În cadrul forumului, ministrul apărării naționale a participat la ceremonia de semnare de memorandumuri de înțelegere pentru două proiecte de mare vizibilitate în domeniul apărării aeriene și antirachetă (IAMD) - Air Defence Capabilities Against Lower Level Air Threats (Capabilități de apărare aeriană împotriva amenințărilor aeriene de altitudine joasă) și Passive Air Surveillance Capabilities (Capabilități pasive de supraveghere aeriană). Scopul acestor proiecte este de a facilita cooperarea multinațională între Aliați, în sensul achiziției în comun de capabilități IAMD pentru îndeplinirea obiectivelor asumate', se precizează în comunicat.

De asemenea, ministrul Radu Miruță a semnat memorandumul actualizat pentru proiectul de mare vizibilitate NATO Flight Training Europe / NFTE (Inițiativa pregătirii piloților militari în Europa), ca urmare a aderării la program a Franței, Finlandei și Suediei. Programul prevede antrenarea de piloți pentru avioane de vânătoare, elicoptere, dar și pentru drone, în contextul inițiativei NATO Drone Edge, lansată la NSDIF (NATO Summit Defence Industry Forum).

'Pe timpul NSDIF au fost anunțate Coalițiile de achiziții, iar șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a semnat Declarația cadru de aderare, inițiativă care va facilita achizițiile în comun alături de alți Aliați. În acest sens, România a aderat la Coaliția specifică pentru Naval Strike Missile și Joint Strike Missile alături de SUA, Marea Britanie și Norvegia', transmite Ministerul Apărării.

Conform MApN, parte integrantă a Summitului NATO 2026, NSDIF este un eveniment 'major' dedicat producției, investițiilor și inovării în domeniul apărării, la nivel transatlantic, care a reunit oficiali de rang înalt din cadrul NATO, ai statelor aliate și partenere, lideri ai industriei de apărare, precum și reprezentanți ai comunităților de inovare, pentru impulsionarea industriei și inovării și identificarea de soluții la cele mai importante provocări de securitate ale momentului.

'Programul iAFSC (Alliance Future Surveillance and Control) este inițiativa NATO de înlocuire a actualei flote de avioane AWACS Boeing E-3A Sentry printr-o arhitectură modernă de supraveghere care combină platforme aeriene, senzori spațiali, sisteme terestre și capabilități fără pilot. Aliații fac un pas important prin achiziționarea în comun a până la 10 aeronave Saab GlobalEye (suedezo-canadiene), care vor reprezenta viitoarea capabilitate de supraveghere și control a NATO. Acesta va succeda Boeing E-3A (bazată pe platforma Boeing 707), prezentând capabilități semnificativ îmbunătățite pentru deceniile următoare - supraveghere simultană în domeniile aerian, maritim și terestru de pe o singură platformă. GlobalEye este un sistem care și-a demonstrat deja capacitatea de a detecta, urmări și identifica amenințări complexe, inclusiv roiuri de drone, rachete balistice și rachete de croazieră', informează Ministerul.

MApN evidențiază că decizia de a selecta GlobalEye ca noul AWACS al NATO s-a bazat pe capabilitate, accesibilitate și livrare în timp scurt.

'Acesta rămâne un program transatlantic, coordonat la nivel european și cu contribuții importante din partea industriei americane. La acest proiect au aderat Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, România și Suedia', indică sursa citată.

NATO Drone Edge presupune alocarea de fonduri pentru achiziția de sisteme contra-drone, în următorii cinci ani, în valoare de peste 40 de miliarde de dolari.

'Totodată, va fi lansată și o platformă de tip marketplace, prin intermediul căreia aliații vor avea posibilitatea să acceseze contracte deja semnate de agenții NATO sau de alți aliați pentru achiziția de sisteme C-UAS. De asemenea, un alt obiectiv al programului îl reprezintă creșterea de cinci ori a numărului de piloți de drone, până la finalul anului 2027', precizează sursa citată.

În ceea ce privește Programul Air Defence Capabilities Against Lower Level Air Threats, MApN menționează că acesta urmărește dezvoltarea și consolidarea capabilităților destinate combaterii amenințărilor aeriene de la altitudini joase (lower-level air threats), în special a sistemelor aeriene fără pilot, și a munițiilor de tip loitering (loitering munitions - cu capacitate de patrulare și lovire), precum și alte ținte care operează la joasă altitudine (adică amenințările care zboară sub 150 de metri).

'Inițiativa facilitează cooperarea dintre statele aliate în vederea dezvoltării unor soluții interoperabile de detectare, identificare și neutralizare a acestor amenințări, contribuind la consolidarea apărării aeriene integrate a Alianței și la creșterea rezilienței Flancului Estic', arată MApN.

Programul Passive Air Surveillance Capabilities vizează dezvoltarea unor capabilități moderne de supraveghere aeriană pasivă, bazate pe senzori care detectează și urmăresc ținte aeriene fără a emite semnale proprii.

'Aceste sisteme completează rețeaua existentă de supraveghere aeriană, sporesc capacitatea de avertizare timpurie și îmbunătățesc cunoașterea situației aeriene, inclusiv în cazul aeronavelor sau dronelor cu semnătură radar redusă', explică sursa citată. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niță, editor online: Simona Aruştei)