Deputatul PSD Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, declară că, pentru România, adevărata miză a Summitului de la Ankara nu este doar securitatea, ci să confirme că este unul dintre pilonii NATO pe Flancul Estic și principalul hub strategic al Alianței la Marea Neagră.

El consideră că, pentru România, acesta este unul dintre cele mai importante momente strategice de la aderarea la NATO, iar miza este uriașă.

''Dacă Summitul de la Haga din 2025 a stabilit obiectivele, Ankara trebuie să demonstreze că acestea pot fi transformate în realitate. Secretarul general Mark Rutte a spus-o fără echivoc: nu mai este vremea declarațiilor politice, ci a implementării. Fiecare aliat trebuie să prezinte planuri clare și credibile pentru atingerea obiectivului de 5% din PIB destinat apărării și securității până în 2035. În același timp, vor fi anunțate contracte de zeci de miliarde de euro pentru dezvoltarea industriei de apărare, într-un efort fără precedent de consolidare a capacității de descurajare și apărare a Alianței'', scrie Fifor pe Facebook.

În realitate însă, adaugă el, miza Summitului este mult mai mare decât procentele din PIB.

''Ankara reprezintă primul mare test al noului echilibru transatlantic. Statele Unite solicită Europei să își asume o parte mult mai mare din responsabilitatea apărării continentului, iar statele europene încearcă să demonstreze că pot face acest lucru fără a afecta unitatea Alianței. De aceea, discuțiile despre investiții, industrie de apărare, postura de descurajare, sprijinul pentru Ucraina și redistribuirea responsabilităților în cadrul NATO sunt, de fapt, părți ale aceleiași ecuații'', consideră social-democratul.

Un element de maxim interes îl reprezintă poziționarea președintelui Donald Trump, afirmă acesta.

''Înainte de plecarea spre Ankara, acesta a declarat din nou că participă la Summit în principal din respect pentru președintele Recep Tayyip Erdogan. Afirmația nu este una întâmplătoare și transmite mai multe mesaje simultan. În primul rând, confirmă faptul că administrația Trump continuă să privilegieze relațiile directe dintre lideri și diplomația personală. În al doilea rând, transmite că NATO nu mai este privită la Washington ca un scop în sine, ci ca un instrument care trebuie să servească în primul rând interesele strategice ale Statelor Unite. În al treilea rând, reafirmă rolul esențial pe care Turcia îl joacă astăzi în arhitectura de securitate euroatlantică'', subliniază Fifor.

Potrivit acestuia, Ankara ar putea marca începutul unei noi etape în evoluția Alianței.

''Nu mă aștept la un discurs anti-NATO din partea președintelui american. Dimpotrivă. Mă aștept la reafirmarea câtorva principii care definesc deja noua abordare americană: Statele Unite rămân liderul Alianței, însă Europa trebuie să investească mai mult în propria apărare; industria occidentală de apărare trebuie să producă mai mult și mai rapid; iar SUA își vor concentra tot mai multe resurse strategice asupra competiției globale cu China. (...) Dacă NATO 1.0 a fost Alianța Războiului Rece, iar NATO 2.0 a fost Alianța extinderii și a operațiunilor din Balcani și Afganistan, Summitul din Turcia are toate șansele să inaugureze ceea ce am putea numi NATO 3.0. Un NATO în care Europa devine principalul finanțator al propriei apărări, în timp ce Statele Unite rămân garantul strategic și principalul furnizor de tehnologie militară avansată. Un NATO în care accentul se mută de la simple desfășurări de trupe către producția industrială de apărare, reziliența economică, infrastructura critică, inovarea tehnologică și capacitatea de a produce rapid echipamente militare în cazul unei crize majore'', spune fostul ministru al Apărării.

Pentru România, este de părere Mihai Fifor, miza este uriașă.

''Țara noastră are nevoie ca Marea Neagră să rămână o prioritate strategică permanentă a Alianței, iar consolidarea Flancului Estic să fie abordată echilibrat, de la Marea Baltică până la Marea Neagră. România trebuie să obțină investiții în infrastructura militară, în dezvoltarea industriei naționale de apărare și în proiectele logistice care vor susține noua arhitectură de securitate a NATO. Președintele Nicușor Dan nu are deloc o misiune ușoară. Participă la summit având în spate obiectivele aprobate recent în CSAT. Ele sunt corecte și sunt în deplină concordanță cu direcția în care se îndreaptă Alianța. Rămâne însă întrebarea esențială: câtă forță de negociere poate avea România într-un moment în care președintele este însoțit de miniștrii Apărării și Afacerilor Externe ai unui Guvern demis?'', mai spune el.

Fifor declară că, din punct de vedere constituțional, reprezentarea României este pe deplin legitimă, din punct de vedere politic însă, este evident că lipsa unui Guvern cu puteri depline reduce inevitabil capacitatea țării noastre de a negocia și de a-și asuma rapid proiecte strategice pe termen lung.

''În marile negocieri internaționale contează nu doar argumentele, ci și percepția că statul pe care îl reprezinți este stabil, coerent și capabil să implementeze ceea ce negociază. Pentru România, însă, adevărata miză a summitului nu este doar securitatea. Miza este să confirme că este unul dintre pilonii NATO pe Flancul Estic și principalul hub strategic al Alianței la Marea Neagră. Dacă vom reuși să legăm investițiile NATO de dezvoltarea industriei românești de apărare, de modernizarea infrastructurii și de consolidarea prezenței aliate în regiune, câștigul va fi unul istoric, atât din punct de vedere al securității, cât și al dezvoltării economice. Dacă nu, riscăm să rămânem doar un beneficiar al securității oferite de Alianță, în timp ce marile investiții și oportunități vor merge către alte state'', precizează Fifor.

Ankara nu este doar un Summit NATO, mai spune el. ''Este momentul în care se redesenează echilibrul de putere în interiorul Alianței și se stabilește modul în care va funcționa securitatea euroatlantică în următorul deceniu. Iar pentru România, acesta este, fără îndoială, unul dintre cele mai importante momente strategice de la aderarea la NATO'', concluzionează Mihai Fifor. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu. editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Citeşte şi:

Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie)