Președintele Nicușor Dan a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică și pentru modificarea și completarea Legii 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, a anunțat, luni, Administrația Prezidențială.

În cererea trimisă președintelui Senatului, Mircea Abrudean, șeful statului menționează că în cadrul procedurii parlamentare a fost solicitat avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care a propus înlocuirea sintagmei 'în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale', din cuprinsul art. 7 indice 1 al propunerii legislative cu sintagma 'în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale', precum și modificarea în mod corespunzător a art. 4 alin. (2) și (3) din Legea 183/2024.

'Propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost motivată de faptul că Legea 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, în enumerarea de la art. 6, nu menționează și Serviciul de Telecomunicații Speciale printre organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, iar conform art. 1 alin. (5) din Legea nr. 92/1996 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, cu modificările și completările ulterioare, Serviciul de Telecomunicații Speciale 'face parte din sistemul național de apărare'', arată Nicușor Dan.

Președintele spune că propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost însușită sub forma unor amendamente, însă, probabil 'dintr-o eroare', în forma finală a legii trimise spre promulgare, în prevederea privind modificarea art. 4 alin. (2) din Legea 183/2024 s-a menținut trimiterea la Legea 51/1991: '(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), din personalul CDI fac parte și persoanele care desfășoară activitate de cercetare, dezvoltare și inovare în cadrul unor nuclee de cercetare constituite în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale stabilite de Legea 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, cu modificările și completările ulterioare'.

Prin urmare, șeful statului apreciază că introducerea sintagmei 'apărării și ordinii publice' ar putea deveni lipsită de sens și finalitate, câtă vreme s-ar menține trimiterea la Legea nr. 51/1991, aceasta din urmă stabilind doar instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale, nu și al apărării naționale și al ordinii publice.

De asemenea, acest fapt ar putea determina ca prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 183/2024 (în forma modificată prin legea trimisă spre promulgare) să nu fie aplicabile și Serviciului de Telecomunicații Speciale, deși acesta desfășoară activitate de cercetare în cadrul unor structuri de tip nucleu de cercetare, acesta fiind argumentul propunerii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, se menționează în cerere.

'Pe cale de consecință, în considerarea argumentelor expuse mai sus, apreciem că ar fi necesară clarificarea prevederii privind modificarea art. 4 alin. (2) din Legea 183/2024, în sensul eliminării sintagmei 'stabilite de Legea 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, cu modificările și completările ulterioare', astfel încât formularea din prevederea privind modificarea art. 4 alin. (2) al Legii 183/2024 să rămână '(...) în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale', asigurându-se astfel armonizarea cu formularea din prevederea privind modificarea art. 4 alin. (3) al Legii nr. 183/2024, precum și cu formularea din art. 7 indice 1 nou-introdus în Ordonanța Guvernului 57/2002', precizează Nicușor Dan.

În al doilea rând, în susținerea cererii de reexaminare, președintele României menționează că în procedura parlamentară din Camera Deputaților, Cameră decizională, au fost adoptate mai multe amendamente, prin care au fost introduse în Legea 183/2024 șase noi articole (articolele 17 indice 1 - 17 indice 6), care reglementează în detaliu procedura de concurs public pentru ocuparea funcției de director general la institutele naționale de cercetare-dezvoltare (INCD).

'Astfel, după articolul 17 din Legea 183/2024, se introduc șase noi articole, articolele 17 indice 1 - 17 indice 6, care stabilesc instituția publică responsabilă cu organizarea concursului pentru ocuparea funcției de director general al INCD, respectiv organul de specialitate al administrației publice centrale coordonator al INCD (ministerul de resort), precum și forma de publicitate a concursului. Totodată, sunt reglementate condițiile cumulative de participare, criteriile de evaluare, etapele de desfășurare a concursului și participarea observatorilor pe durata desfășurării interviului', indică șeful statului.

Pe lângă elementele esențiale ale organizării unui concurs pentru ocuparea unei funcții publice de conducere, adaugă acesta, se reglementează și obligativitatea încheierii contractului de management, în maximum 15 zile lucrătoare de la emiterea ordinului de numire, precum și faptul că indicatorii de performanță managerială stabiliți prin contractul de management, în baza cărora se evaluează performanța managerială a directorului general, cuprind în mod obligatoriu și date privind valoarea fondurilor europene atrase, impactul socio-economic al valorificării rezultatelor activității CDI, precum și parteneriatele cu industria.

De asemenea, președintele arată că se introduc prevederi privind obligația directorului general de a publica anual venitul net pe site-ul INCD, precum și aceea de a obține avizul emis de ORNISS în termen de 30 de zile de la numire. În cazul în care persoana numită nu obține avizul, ordinul de numire în funcție se revocă.

Totodată, Nicușor Dan menționează că în procedura parlamentară din Camera Deputaților a fost introdus un nou articol (articolul III), cu următorul conținut: 'Art. III. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se actualizează în mod corespunzător metodologia de concurs pentru ocuparea funcției de director general la institutele naționale de cercetare-dezvoltare, aprobată prin Hotărârea Guvernului 576/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 26 august 2016'.

'Din analiza parcursului legislativ al legii criticate și din compararea formelor pe care aceasta le-a avut de la momentul inițierii și până la momentul adoptării, reiese faptul că legea transmisă la promulgare contravine prevederilor art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, motiv pentru care apreciem că se impune reanalizarea acesteia de către Parlament', punctează șeful statului.

Se poate observa faptul că introducerea articolelor 17 indice 1 - 17 indice 6 în Legea 183/2024 și introducerea noului articol III reprezintă modificări aduse direct în camera decizională (Camera Deputaților), iar Senatul nu a avut posibilitatea de a le analiza, se mai arată în document.

'Conform dispozițiilor constituționale, Parlamentul României este caracterizat de un bicameralism diferențiat instituțional ceea ce înseamnă că acesta este format din două camere, Camera Deputaților și Senatul, care în funcție de materiile susceptibile de legiferare pot avea fie calitatea de Cameră de reflecție, fie de Cameră decizională. Scopul vădit a unei astfel de organizări a forului legiuitor este acela de a evita concentrarea puterii. În cadrul unui sistem bicameral, cum este și cazul României, una dintre Camere este susceptibilă să împiedice cealaltă cameră să devină suport al unui regim autoritar. În acest sens, se asigură atât dezbaterea, cât și un cadru de analiză succesivă a legilor, ceea ce oferă și o mai mare garanție a calității actului legislativ (Decizia Curții Constituționale 799/2011)', susține Nicușor Dan.

Din analiza comparată a formei adoptate de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a celei adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, se poate constata că există deosebiri de conținut juridic și o configurație diferită între forma primei Camere sesizate, pe de o parte, și forma adoptată de cea de-a doua Cameră, pe de altă parte, iar față de dispozițiile art. 61 alin. (2) din Constituție, precum și față de bogata jurisprudență constituțională pronunțată în materia principiului bicameralismului, președintele consideră că se impune reanalizarea legii de către Parlament. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niță, editor online: Simona Aruştei)